Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Din nou despre motivele înlocuirii vierilor

Publicat: 01 septembrie 2018 - 17:07
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Revin cu acest subiect după aproape zece ani de la ultimul articol în care am abordat pe larg motivele, dar şi cauzele, pentru care se operează înlocuirea vierilor în fermele comerciale moderne. De ce această revenire? Pentru că multe s-au schimbat în această perioadă în privinţa abordării acestui subiect complex, însă cu un impact economic major asupra profitabilităţii fermelor. Pe unele dintre aceste schimbări voi încerca să le sumarizez în cele ce urmează.

 

În primul rând, managementul fermelor s-a schimbat radical, pe de o parte din cauza creşterii dimensiunii medii a exploataţiilor, iar pe de alta ca urmare a presiunii pieţei cărnii de porc asupra eficienţei financiare a fermei. Această presiune a condus, la rândul ei, la o intensivizare masivă a exploatării vierilor. Concret, dacă în urmă cu un deceniu numărul de scroafe alocat unui vier folosit la însămânţări artificiale se situa, în medie, la 100-150 capete/an, astăzi s-a ajuns la 250-300 scroafe/an per vier. Cum? Pe de o parte prin perfecţionarea tehnologiilor adiacente prelucrării materialului seminal (dilanţi mai eficienţi, instrumentar îmbunătăţit), iar pe de alta prin adoptarea pe scară largă a inseminării intra-uterine, care a permis reducerea semnificativă a concentraţiei spermatice în dozele de material seminal. Or, în mod evident, toate acestea au condus la diminuarea semnificativă şi a numărului de vieri activi în ferme.
Însă, clasificarea generalizată a motivelor înlocuirii anuale a vierilor rămâne, în principiu, aceeaşi, conţinând următoarele categorii de motive: 1) biologic; 2) genetic; 3) managerial şi 4) economic. Evident că aceste categorii se suprapun şi se completează reciproc.

Vier_b

Motivul biologic
Acesta se referă în principal la „uzura” naturală a unui reproducător mascul după un anumit timp de exploatare şi care se poate referi la calitatea materialului seminal sau la manifestarea comportamentului sexual (libido). Această „uzură” naturală este determinată în primul rând de vârstă. În condiţii obişnuite de fermă, vârsta până la care un vier este utilizat la reproducţie este de aproximativ trei ani. Durata efectivă a exploatării însă diferă mult între ferme, în funcţie de intensitatea utilizării (frecvenţa folosirii la montă/însămânţare), dar şi de condiţiile de cazare/întreţinere a reproducătorilor masculi. Este ştiut şi dovedit ştiinţific faptul că atât calitatea materialului seminal, cât şi libidoul se diminuează odată cu avansarea în vârstă.
Tot în categoria motivelor „biologice” se încadrează şi sănătatea reproducătorilor. Cu cât starea de sănătate a acestora este păstrată pe o durată mai îndelungată, posibilitatea prelungirii exploatării lor se prelungeşte.

Motivul genetic
Categoria motivelor genetice ale înlocuirii vierilor este legată indisolubil de performanţă şi, implicit, de aspectul economic. Companiile specializate în genetică suină au programe extrem de sofisticate de evaluare a valorii genetice pe care vierii o transmit la descendenţi, concurenţa pe această piaţă fiind extrem de acerbă. Acea companie care reuşeşte să ofere fermierilor vieri cu o valoare genetică crescătoare de la o generaţie la alta, la nivelul pretenţiilor acestora, va avea şi succes. Rata de înlocuire din motive genetice este determinată de măsura în care fermierul este decis să introducă în efectivul propriu reproducători mai performanţi, de la an la an. La nivelul nucleelor genetice ale PIC, tocmai pentru accelerarea progresului performanţelor, un vier este utilizat la reproducţie în medie 60-90 zile, pentru că întregul sistem de selecţie (BLUP, markeri genetici etc.) aduce în prim-plan un alt vier, mai valoros din punct de vedere al performanţelor transmise la descendenţi. De reţinut că vierii - sau materialul seminal - sunt prin excelenţă „vehicolul” cel mai rapid şi eficient de amplificare a valorii genetice şi productive a unui efectiv comercial.
Diferenţa dintre nivelul performanţelor productive, la un moment dat, într-o fermă comercială şi acelaşi nivel estimat pentru un nucleu genetic poate să fie amplificată sau redusă prin frecvenţa înlocuirii vierilor. Cu cât aceştia se înlocuiesc mai rar, cu atât diferenţele de valoare genetică între treptele piramidei ameliorării se accentuează, putând ajunge la 5 sau chiar 7 ani. Punerea în aplicare a unui program de înlocuire eficientă a vierilor - pornind de la progresul genetic anual obţinut în nucleele de ameliorare - poate conduce la reducerea dramatică a diferenţelor enunţate anterior şi, implicit, la îmbunătăţirea performanţelor productive şi financiare ale fermei, ca entitate economică.

Vier_b

Motivul managerial
Componenta managerială din fermă este, de asemenea, un factor extrem de complex, pentru că are la bază caracteristicile proprii fermei (fluxul tehnologic, condiţiile de cazare, sistemul de exploatare a vierilor - montă naturală/inseminare artificială, furajarea etc). În funcţie de toate aceste elemente, viaţa productivă a unui vier poate varia în limite foarte largi. Totuşi, având în vedere impactul major al vierilor asupra profitabilităţii fermei, aceştia ar trebui să fie cele mai protejate animale. Coordonarea vârstei vierului cu numărul de monte/recoltări săptămânale are, de asemenea, un impact major asupra duratei vieţii productive.
Menţinerea integrităţii fizice a vierului pe durata exploatării depinde aproape exclusiv de componenta managerială din fermă, pentru că se referă îndeosebi la confortul cazării, precum şi la capacitatea întreţinerii sănătăţii acestuia.
• Confortul cazării se referă la suprafaţa minimă a boxei (minimum 7-8 mp), curăţenia acesteia, calitatea pardoselii (factor ce influenţează sănătatea ongloanelor şi, implicit, capacitatea vierului de a monta sau de a face saltul pe manechin), disponibilitatea furajului şi a apei de calitate, capacitatea menţinerii confortului termic (temperatura medie ideală ar fi de 18oC), ştiut fiind faptul că mai ales temperaturile ridicate din timpul verii au o influenţă nefastă asupra spermatogenezei şi, în final, asupra eficienţei reproductive a fermei.
• Păstrarea sănătăţii vierilor se referă, pe de o parte, la aspectele ce vizează integritatea structurală a acestora (ongloane, membre, zona peniană şi testiculară), dar şi la evitarea efectelor negative ale unor boli infecto-contagioase asupra spermatogenezei. Chiar şi numai o perioadă febrilă de câteva zile poate conduce la alterarea producţiei spermatice, efectul fiind vizibil după mai mult de 30-40 de zile.
• Înaintarea în vârstă a vierilor nu conduce numai la un declin natural al capacităţii reproductive, ci şi la aspecte colaterale ce impun decizii de ordin managerial. Vierii în vârstă devin tot mai retivi şi mai irascibili, punând în pericol integritatea sau chiar viaţa personalului direct implicat în exploatarea acestora. De asemenea, consumul de furaj creşte, pentru că animalul trebuie să-şi asigure necesarul pentru derularea funcţiilor vitale ale unui corp tot mai masiv pe zi ce trece. Mai mult, în cazul în care vierii sunt utilizaţi la montă naturală, ei devin atât de mari şi greoi, încât fie nu mai pot face saltul, fie femelele sunt prea mici pentru susţinerea unei mase corporale atât de mari.

Motivul economic
Acesta ar trebui să fie determinant într-o fermă ce funcţionează având ca scop obţinerea profitului. Având în vedere că progresul genetic anual în ameliorarea vierilor a fost cuantificat în 2017, la PIC, ca fiind de aproximativ 2,5 euro per descendent, înseamnă că înlocuirea anuală a acestora conduce la reducerea semnificativă a costului de producţie a unui porc de abator (descendent). În consecinţă, într-o fermă cu o capacitate productivă de 5000 capete/an, doar prin intermediul vierului înlocuit, ferma poate să reducă cu aproximativ 12.500 euro costul de producţie anual. Or, valoarea acesteia este cu mult mai mare decât costul de achiziţie a unui vier.


ALEGEREA FINALĂ DEPINDE DE PROFESIONALISMUL FERMIERULUI
Chiar dacă ajungem să cunoaştem şi să evaluăm în detaliu toate motivele expuse în acest articol referitoare la rata de înlocuire a vierilor, în definitiv, decizia finală depinde de profesionalismul fermierului. Pentru că acesta este cel care trebuie să pună în balanţă, pe de o parte, prelungirea vieţii productive a unui vier, iar pe de alta, beneficiile înlocuirii voluntare a acestuia, în vederea ridicării nivelului valorii genetice a întregului efectiv, sursa incontestabilă a profitabilităţii fermei.

 

 

Un articol publicat în revista Ferma nr. 14/219 (ediţia 15-31 august 2018)

 

Vizualizat: 215 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării #danubedelta #delfini #sulina

Video: Calin Ene

Revista Ferma și o echipă de pasionați de turism prietenos cu mediul îți aduc zilnic delta la tine acasă și te invită, totodată, acasă în Sulina Fabuloasă, într-un inedit Drum De Deltă, un proiect de vacanță cum nu se poate mai necesar după o perioadă lungă care ne-a pus la grea încercare pe toți.

Citeste despre proiect aici: https://www.revista-ferma.ro/proiecte-ferma/drum-de-delta-vezi-si-evadezi

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Sistemul de ghidare Trimble GFX-750 testat la Soc. agricola AgroSlavia Cum își gestionează drenarea cei de la Campo d'Oro cu ajutorul sistemelor Trimble de la Vantage
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?