Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Digestibilitatea furajelor criteriu de stabilire a valorii alimentare

Publicat: 26 iulie 2010 - 12:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Din punct de vedere nutriţional, un furaj este caracterizat de conţinutul său nutritiv în substanţe energetice, proteice, minerale, vitaminice şi de consumabilitate.

Click pe poza pentru galerie!

Aceşti doi parametri, componenţi ai valorii de furajare depind în primul rând de compoziţia chimică şi morfologică a plantei, ale căror nivele de conţinut şi structură se modifică pe măsură ce plantele cresc şi înaintează în vegetaţie.

Acelaşi lucru se întâmplă şi cu digestibilitatea materiei organice în general şi pe fiecare principiu nutritiv în parte (proteine, grăsimi, celuloză etc.) şi care, după determinările mai sofisticate pe animale şi în laborator, arată cât la sută dintr-un principiu nutritiv sau substanţe organice ingerate sunt reţinute de organism pentru nevoi personale (funcţii de întreţinere, de reproducţie) şi pentru producţie, din totalul ingerat.

 

Digestibilitatea determină calitatea furajului

Cunoaşterea digestibilităţii sau mai bine spus, a evoluţiei acesteia pe parcursul unei perioade de vegetaţie a plantelor, are o mare importanţă, întrucât ea exprimă cu fidelitate calitatea unui furaj dată de conţinutul său nutritiv.

În relaţie, un furaj mai sărac în principii nutritive este mai puţin consumabil, mai puţin digestibil iar în final şi valoarea de furajare a acestuia este mai mică. Totuşi, relaţia nu este atât de simplă şi nu întotdeauna direct proporţională, mai ales când se compară soiurile sau speciile de plante între ele.

Pentru a înţelege mai bine fenomenul este nevoie să pătrundem mai adânc în structura plantelor, la nivel celular.


Constituenţii chimici şi digestibilitatea plantelor furajere

La baza structurii plantelor stă celula vegetală, a cărei conţinut interior (suc celular) este limitat la exterior de peretele celular. Aşadar, şi constituenţii chimici ai plantelor pot fi categorisiţi, şi anume: constituenţi intracelulari şi constituenţi ai pereţilor celulari. Constituenţii intracelulari (de conţinut), au o digestibilitate adevărată, totală la rumegătoare în cazul zaharurilor şi fructozanilor şi foarte ridicată la grăsimi şi substanţe azotate.

Sucul celular conţine, de asemenea, minerale esenţiale şi vitamine.
Peretele celular cu cei doi constituenţi esenţiali - celuloza şi hemiceluloza - are şi el o digestibilitate foarte ridicată, de 90-100% la plantele foarte tinere, dar scade la cel puţin 40%, pe măsură ce pereţii celulari se încrustează cu lignină şi se îngroaşă, atunci când plantele îmbătrânesc.

Trebuie ştiut că lignina din perţii celulari este nu numai nedigestibilă, ci constituie şi o barieră pentru digerarea furajelor de către microoganismele din rumen, în accesul lor spre conţinutul celular. Rezultă că digestibilitatea materiei organice a furajelor şi valoarea ei utilă pentru organismul animal (rumegătoare), depinde esenţial de conţinutul şi digestibilitatea pereţilor celulari.

Ţesuturile lignificate ale pereţilor celulari sunt aproape complet nedigerate, deoarece aceştia se înrăutăţesc pe măsură ce plantele avansează în vegetaţie, într-un ritm mai rapid după perioada optimă de recoltare a plantelor. Cu alte cuvinte, după această perioadă relativ scurtă, de 7-8 zile, chiar dacă plantele şi-ar păstra în totalitate conţinutul nutritiv, lucru care de fapt nu se întâmplă, organismul animal nu îl poate valorifica în mod eficient.

 

Conţinutul şi digestibilitatea tulpinilor şi frunzelor

Frunzele leguminoaselor şi laminele în cazul gramineelor sunt mai bogate în constituenţi intracelulari, în special în proteine şi mai sărace în pereţi celulari decât tulpinile. Diferenţa creşte odată cu vârsta plantei, la frunzele de leguminoase într-un ritm mai rapid decât la graminee.

Ca urmare, frunzele sau laminele, fiind mai digestibile decât tulpinile, digestibilitatea întregii plante este strâns legată de proporţia frunze (lamine)/tulpini. Aşa se explică faptul că începând cu coasa a doua, deşi conţinutul plantelor furajere în nutrienţi, la aceeaşi fază de vegetaţie este în scădere, proporţia mai mare a frunzelor şi laminelor în cadrul celor două grupe de plante conduce la creşterea digestibilităţii şi consumabilităţii acestora, compensând deficitul de nutrienţi.

Astfel, plantele din regenerări (otava) au o valoare de furajare mai ridicată. De aceea se recomandă ca otava să fie administrată cu prioritate în raţia tineretului la rumegătoare şi la vacile cu producţii ridicate de lapte ca tain separat, în raţia celor cu probleme de sănătate sau ca parte în alcătuirea unei raţii în care fânul este de calitate mai slabă.

Mai trebuie precizat că, pe măsură ce plantele înaintează în vegetaţie şi trec de momentul optim de recoltare, laminele de la baza tulpinilor de graminee dar mai ales frunzele leguminoaselor de lucernă şi trifoi îngălbenesc şi se usucă, conducând la o scădere puternică a valorii alimentare a furajului rezultat.

Într-o asemenea situaţie, după recoltare nu mai trebuie decât câteva zile ploioase care să surprindă iarba ofilită pe sol, pentru ca valoarea nutritivă a fânului obţinut să concureze cu ce a paielor de cereale...

Vizualizat: 670 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?