Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

DEFICITUL DE CUPRU - perioadă critică pentru gestaţia caprelor

Publicat: 02 ianuarie 2019 - 13:23
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Pe durata gestaţiei, în special în ultimele două luni, caprele sunt foarte sensibile şi dacă nu le asigurăm toate condiţiile de bunăstare, pierderile de iezi, prin avorturi, sunt foarte mari. Ultimele două luni de gestaţie corespund cu decembrie şi ianuarie sau februarie, dacă montele au fost efectuate mai târziu. 

Deoarece urmează cea mai rece perioadă din an, adăposturile trebuie să fie construite astfel încât să protejeze caprele gestante de frigul iernii. Să nu uităm că gerul, umezeala şi curenţii de aer reci pot îmbolnăvi femelele gestante, pentru că părul care le acoperă este scurt şi rar şi nu le protejează faţă de condiţiile extreme de mediu.
Hrănirea trebuie să se facă la nivelul cerinţelor, luând în calcul necesarul pentru întreţinerea funcţiilor vitale, pentru dezvoltarea iedului (iezilor), iar la primipare este necesar un supliment pentru creştere, dacă femelele au fost montate la o greutate de 75% din cea de adult.

Capre_b

Poate cauza mortalitate
Astăzi ştim că deficitul de cupru poate provoca o lungă listă de simptome, de la felul cum arată animalul şi până la ameninţarea vieţii acestuia. Primele semne ale deficitului de cupru sunt estomparea culorii şi pierderea parţială a pilozităţii de pe coadă şi faţă, mai ales în jurul ochilor şi la baza nasului. Caprele negre vor deveni ruginii, cele ruginii vor fi crem iar culoarea crem se va transforma în alb. De asemenea, caprele nu vor mai năpârli în timp util, iar părul apare zbârlit.
În cazul deficitului de cupru scade fertilitatea, caprele nu rămân gestante, pot avorta timpuriu sau iezii se nasc prematur şi au viabilitate scăzută. Caprele afectate sunt mai puţin rezistente la paraziţii interni decât cele neafectate. În cazuri grave apar leziuni la membre şi la coloana vertebrală şi capra va muri.
• Deficitul primar apare atunci când caprele nu beneficiază de un aport suficient de cupru, deoarece li se distribuie doar un amestec simplu din cereale (unul sau două cereale). Dacă folosim un furaj granulat pentru capre, acesta trebuie să conţină o cantitate suficientă de cupru. După cercetătorii care au făcut studii în nutriţia caprelor, un furaj granulat ar trebui să conţină 35-45 părţi per milion sulfat de cupru (CuSO4 - piatră vânătă).
De unde ştiţi dacă furajul pe care îl cumpăraţi conţine cantitatea necesară? Pe eticheta ataşată sacului trebuie să scrie, la conţinut, 35 ppm CuSO4. Altă modalitate de a asigura cuprul este prin oferirea, la liberă alegere, a blocurilor cu sare în care sunt încorporate şi elemente minerale. Capra linge sarea şi îşi completează şi necesarul de microelemente. În aceste blocuri CUSO4 trebuie să fie de 1500 ppm. Concentraţia cuprului din sulfatul de cupru este de 25,45%. La oi se recomandă un aport de până la 5 mg Cu/cap/zi.
• Deficitul secundar de cupru apare când capra consumă acest microelement în cantităţi suficiente, dar primeşte şi o cantitate mare de minerale care sunt antagoniste cu cuprul şi îl fac indisponibil pentru organismul animal. Sulful, fierul, molibdenul şi calciul sunt antagoniste cu cuprul şi sunt, cel mai probabil, vinovaţi de apariţia deficitului. Sulful, fierul şi calciul pot fi în cantitate mare în apa din fântâni. Sulful face ca apa să miroase a ouă stricate, iar calciul şi fierul pot fi observate când se depun pe locurile unde se prelinge apa (coloare roşiatică - fier sau alb-crem la calciu). Molibdenul se găseşte în cantităţi mari în lucernă, deci o dietă bazată doar pe lucernă duce la apariţia simptomelor de deficit de cupru.
Din păcate, testul cel mai fiabil pentru deficitul de cupru este o biopsie hepatică care nu se poate practica pe o capră vie. Testele de sânge nu sunt fiabile, aşa că trebuie să ştim care sunt simptomele descrise anterior.

Capre_b

Carenţa de cupru se poate evita dacă se iau următoarele măsuri:
- asigurarea necesarului de cupru la nivelul cerinţelor, având în amestecul de concentrate 35-45 ppm CuSO4 sau 1500 ppmCu SO4 în blocuri minerale;
- utilizarea apei de ploaie pentru adăpare, când apa din fântână are un conţinut ridicat de fier şi de calciu;
- instalarea unui sistem de tratare a apei pentru a reduce nivelurile ridicate în minerale;
- nu se vor folosi suplimente minerale cu mult molibden, care se găseşte în multe produse pentru ovine şi caprine;
- diversificarea hrănirii cu fibroase prin folosirea fânului de lucernă în combinaţie cu cel de graminee;
- utilizaţi premix mineral pentru suplimentarea amestecurilor de concentrate, care este mai eficient decât blocurile minerale.
Dacă aţi făcut toate aceste lucruri şi constataţi că deficitul de cupru încă se manifestă la caprele dumneavoastră, puteţi trimite un ficat de capră la un laborator unde va fi stabilit exact care este nivelul cuprului.

Preveniţi intoxicaţiile
Pe de altă parte, crescătorii de ovine şi de caprine trebuie să ştie că un nivel foarte mare de Cu este toxic. Caprele au cerinţe mai mari pentru cupru şi sunt mai puţin predispuse la toxicitate decât ovinele.Trebuie găsite însă acele modalităţi şi produse care să asigure necesarul fără a exagera şi intoxica animalele. Echilibrul se poate face doar prin cunoaşterea condiţiilor particulare de hrănire şi de adăpare din fiecare fermă în parte.
În sistemul intensiv de creştere, deficitul în elemente minerale şi în vitamine nu apare, fiindcă în astfel de ferme hrănirea se bazează pe furaje granulate speciale pentru capre, care sunt echilibrate în funcţie de starea fiziologică (repaus, gestaţie sau lactaţie), în energie, proteine, vitamine şi minerale. Producătorul furajelor este cel responsabil de eventualele deficienţe apărute în compoziţia granulelor.
În final vă îndemn să priviţi mai atent caprele dumneavoastră şi aş vrea să constataţi că au păr în jurul ochilor, iar roba are culoarea vie şi lucioasă, fătările sunt la timp şi iezii au viabilitate ridicată.


FURAJAREA: ATENŢIE LA CANTITATE ŞI LA CALITATE
Hrănirea trebuie să se facă la nivelul cerinţelor, luând în calcul necesarul pentru întreţinerea funcţiilor vitale, pentru dezvoltarea iedului (iezilor), iar la primipare este necesar un supliment pentru creştere, dacă femelele au fost montate la o greutate de 75% din cea de adult. Sunt cazuri în care se asigură cantitativ necesarul de hrană, dar calitativ se pot constata deficite, mai ales în microminerale şi vitamine. Acest lucru se poate întâmpla, în special, în fermele de creştere extensivă, când furajele din stoc sunt depozitate în condiţii necorespunzătoare (afectează conţinutul în vitamine) sau dacă nu se intervine cu suplimente cu minerale care fie se încorporează în amestecul de concentrate, fie se distribuie sub formă de brichete (blocuri) pentru lins.
Ţin să reamintesc că luna a cincea de gestaţie este cea mai critică, pentru că scade capacitatea de ingestie prin scăderea volumului rumenului (iedul este mare şi ocupă o parte din cavitatea abdominală), iar pentru asigurarea necesarului, trebuie crescută proporţia de participare a amestecului de concentrate.
Conţinutul nutritiv al furajelor s-a schimbat foarte mult în ultimii 20 de ani. Hibrizii folosiţi pentru producerea de cereale sunt foarte productivi, dar conţinutul în elemente nutritive s-a redus, ceea ce duce la unele deficienţe în asigurarea, în special, a micromineralelor. În perioada de timp amintită caprele erau asimilate în aceeaşi categorie cu oile, iar majoritatea crescătorilor credeau că nu au nevoie de cupru (Cu).

 


Un articol publicat în revista Ferma nr. 21/223 (ediţia 1-14 decembrie 2018)

 

Vizualizat: 1415 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Scolile agricole - semnal de alarma!

Scolile agricole - semnal de alarma!

Specialist în cresterea pasarilor de curte si absolvent al unei scoli cu profil agricol - Liceul Tehnologic „Mihail Kogalniceanu” din Miroslava (jud. Iasi) - Leonard Stafie considera ca institutiile de învatamânt cu profil agricol au nevoie de sprijin pentru a redeveni ceea ce erau cândva.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Real Deal la Agro Oltenia AGRIN la Agro Oltenia
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?