Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

DEFICIT la nivel MONDIAL. Cum stăm cu AUTONOMIA FURAJERĂ a ţării?

Publicat: 14 octombrie 2017 - 21:41
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Sistemul furajer actual - deficienţe şi provocări. Creşterea animalelor rumegătoare (bovine, ovine, caprine) este indisolubil legată de asigurarea necesarului de furaje de volum (masă verde, fân, siloz) în cantităţi suficiente şi de calitate.

Deficitul de furaje pentru creşterea animalelor face obiectul unor studii foarte complexe, organizate de specialişti FAO în unele ţări în curs de dezvoltare şi în unele zone din Europa de Est, fiind determinat, printre altele, de precipitaţii limitate şi neregulate, de scăderea terenurilor de păşunat, din cauza concurenţei pentru alte culturi agricole şi de folosirea terenurilor destinate producerii de furaje pentru construcţii industriale, urbanistice.
Alţi factori se referă la gradul scăzut de cunoştinţe al agricultorilor (mai ales din gospodăriile familiale) privind tehnologiile şi nivelul scăzut de suport tehnic care le este oferit, cât şi importanţa scăzută acordată de guvernanţi pentru producerea de furaje, comparativ cu celelalte tehnologii agricole.

Sistemul furajer pentru creşterea animalelor, în România, se bazează pe producţia de furaje obţinută din două surse principale: pajişti permanente sau pajişti seminaturale şi culturi furajere (anuale şi perene) semănate în teren arabil.

Roboți în ferma de lapte_b

În condiţiile ultimelor două decenii, suprafaţa de pajişti a oscilat între 4,6 şi 4,9 milioane hectare, iar suprafaţa de culturi furajere semănate totalizează în jur de un milion hectare. La nivelul ultimilor ani, în baza unor studii proprii (coroborate cu alte observaţii de natură ştiinţifică şi de interes general) am constatat că pajiştile permanente se foloseşte, pentru hrana animalelor, doar în jur de 70% (3,4 mil. ha), ca urmare a unor factori naturali (ruderalizarea covorului vegetal prin creşterea speciilor de buruieni şi a celor invazive de natură semiarbustivă şi arbustivă, panta mare a terenului, declanşarea fenomenului de eroziune etc.) şi din cauza modalităţilor de exploatare (aplicarea limitată şi, în multe situaţii la intervale mari de timp, a măsurilor tehnologice de ameliorare a acestor terenuri sau a unor metode de folosire raţională pentru evitarea suprapăşunatului).

Aceasta explică şi nivelul scăzut al producţiilor de masă verde, ce variază între 5 şi 10 t/ha, în funcţie de altitudinea terenului, cu o producţie totală anuală de circa 25 milioane tone, ce poate asigura numai 40% din necesarul total de masă verde pentru efectivele de taurine, ovine şi caprine.

În general, sistemul furajer aplicat în ţara noastră, care se bazează, în proporţie foarte ridicată, mai mult pe potenţialul natural al pajiştilor permanente şi al unor producţii modeste ale culturilor furajere semănate în arabil, este foarte vulnerabil de la un an agricol la altul, deoarece nu ţine seama de influenţa puternică a condiţiilor de climă (temperaturi scăzute, secetă, arşiţa de vară etc.) asupra culturilor de pajişti şi plante furajere şi nu corelează capacitatea de producţie a acestor culturi cu cantitatea de furaje necesară efectivelor de animale existente.

Despre situaţia actuală a efectivului de animale din România şi deficitul de masă verde de 17 milioane de tone citiţi în revista Ferma, ediţia 1-14 octombrie 2017!

Vizualizat: 922 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga În 'pole position' cu BASF Sorin Chelmu, în vizita la INDAGRA
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?