Kwizda
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

De la „lâna de aur”, la rasa de carne!

Publicat: 18 iunie 2017 - 15:55
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

La ferma de la Viişoara, din comuna Cobadin, judeţul Constanţa, am poposit într-o zi frumoasă de la începutul verii. Abia înfloriseră salcâmii şi în aer plutea o mireasmă îmbătătoare de floare parfumată. 

În urmă cu un deceniu, Gheorghe Albu, proprietarul grupului de firme Argonaut, începuse plantarea celor peste 1,2 milioane de salcâmi, perdele forestiere ce acoperă o suprafaţă de circa 200 h în zona Cobadinului şi a Viişoarei.

ferma de la ViiÅŸoara_b
Gheorghe Albu este unul dintre cei mai cunoscuţi fermieri din Dobrogea, dar şi din ţară, deţinând un “domeniu” agricol format din 6.300 hectare de teren, în parte proprietate, în parte preluate de la oameni sub formă de arendă, 200 ha plantate cu viţă-de-vie, tot atâtea acoperite de luciu de apă, punct de vinificaţie, depozit, cramă în toată regula la care se adaugă un sector de creştere a ovinelor ce însumează 4.500 de capete, din rase dintre cele mai valoroase.

Odiseea rasei de carne Palas
În cele ce urmează vrem să relatăm câteva lucruri despre această odisee, începută în urmă cu un deceniu şi jumătate. Astfel, plecând de la “lâna de aur” a Merinosului de Palas, cea mai perfecţionată rasă de oi din România, omologată în 1960, î temerarul fermier, un argonaut modern, a ajuns ca în ferma sa de la Viişoara, printr-un program ştiinţific susţinut de încrucişare, să realizeze rasa de carne Palas şi să dezvolte şi să consolideze linia pentru producţia de carne de ovine Prolific.
„Noi în Dobrogea avem rasa locală, Merinosul de Palas, autohtonă, bine consolidată la care profesorul Timaru a lucrat peste 60 de ani. A făcut-o după cerinţele lui Ceauşescu: să aibă şi carne, şi lapte, şi lână, şi dacă poate să nu mănânce deloc. După Revoluţie însă, ovinele nu mai corespundeau noilor cerinţe ale pieţei; au intervenit schimbări geopolitice şi au apărut noi pieţe de desfacere cu alte exigenţe. Şi atunci cercetarea a început să ne pună la dispoziţie, la solicitatea noastră, noi rase de ovine menite să corespundă noilor cerinţe. Lâna nu are căutare pentru că industria textilă la noi nu mai există, laptele nu are căutare pentru că nu avem o tehnologie dezvoltată pentru procesarea lui. Mai mult decât atât, la ora actuală nu avem nici ciobani şi nici cine să mulgă oile; şi atunci, cea mai bună orientare pe creşterea ovinelor rămâne creşterea oilor de carne”, spune Gheorghe Albu.

ferma de la ViiÅŸoara_b

Ferma de la Viişoara sau „fabrica” de rase
În felul acesta, fermierul dobrogean a dezvoltat un parteneriat cu Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Creşterea Ovinelor şi Caprinelor Palas de la Constanţa, în urma căruia a finanţat cercetarea, iar Institutul a elaborat scheme de încrucişare, în aşa fel încât, în anul 2012 s-a omologat rasa de carne Palas, cea dintâi realizată în România după Revoluţie.
„Prima dată s-a mers pe o structură de rase de carne de import: Suffolk, din Marea Britanie, rasă de ovine cu cea mai mare viteză de creştere, şi Texel, originară din Olanda, în aşa fel încât din produşii obţinuţi să consolideze o rasă care să ne satisfacă din punct de vedere al calităţii cărnii, al sporului de creştere şi al consumului specific de furaj”, a precizat Gheorghe Albu. Dar s-a dovedit a fi un eşec; în scurt timp, materialul de prăsilă nu a rezistat în condiţiile din Dobrogea. De ce? Din cauza câinilor vagabonzi şi a păşunilor infestate cu diferiţi agenţi patogeni, toţi produşii au murit de fascioloză.

Îmbunătăţirea rasei autohtone Merinos de Palas
„Cercetătorii de la Institutul Palas ne-au dat ideea de a îmbunătăţi rasa autohtonă Merinos de Palas. În felul acesta am venit cu material genetic de rasă curată Merinos de Palas să-i îmbunătăţim anumite caractere legate de carcasă, legate de calitatea cărnii, de sporul de creştere, dar şi de capacitatea de alăptare, pentru că nu poţi să faci un produs bine dezvoltat la oaie, dacă nu ai o producţie bună de lapte. Şi astfel, am reuşit în ferma noastră să avem acum un efectiv de aproape 4.500 de capete. Berbecuţii ajung la perioada de livrare de aproape 30 kg când îi înţărcăm”, a ţinut să sublinieze Gheorghe Albu.

„Lâna de aur” de la ferma Viişoara
Apoi crescătorul dobrogean de ovine de rasă a continuat: „Ca să avem material de prăsilă de Merinos de Palas, am alergat în tot judeţul şi unde am considerat că exemplarele corespund exigenţelor rasei le-am adus la fermă la noi şi am lucrat pe Merinosul de Palas, caracterizat şi prin pliurile mari de la nivelul gâtului. Cercetătorii de atunci au urmărit creşterea cantităţii de lână. Aşa am ajuns să avem în continuare produşi de rasă curată din Merinosul de Palas”.
De altfel, în ferma de la Viişoara, Gheorghe Albu este singurul fermier din România care deţine un lot recunoscut şi suficient de mare de exemplare de Merinos de Palas în rasă pură pe care face infuzie de Ile de France, Suffolk, Texel şi alte rase cu linii de producţie pentru carne. Cu alte cuvinte, “argonautul zilelor noastre”, Gheorghe Albu, deţine în ferma de la Viişoara “lâna de aur” a Merinosului de Palas în rasă pură.

Linia prolifică Palas
„Apoi, am luat material genetic din Belgia şi am făcut o nouă linie prolifică de ovine de carne, în care cea mai slabă oaie fată câte doi miei, iar cea mai harnică, patru. Mieluţii sunt în greutate relativ mică dar pentru că sporul de creştere şi capacitatea de lactaţie a oilor sunt atât de bune, produşii lor îşi revin foarte repede şi aproape că îi ajung în scurt timp pe cei din alte rase”, ne-a declarat Gheorghe Albu.
Trebuie spus că această linie de producţie are o prolificitate de circa 3 miei, deci asigură o rată de 300%. Cu ajutorul acestei linii sunt asigurate condiţiile pentru a se ajunge, în cel mai scurt timp, la un efectiv total de 10 mii de capete, obiectiv-ţintă asumat de crescătorul din Viişoara.


INDICI PRODUCTIVI ŞI REPRODUCTIVI
Linia de carne Palas a fost creată şi omologată în anul 2012 prin încrucişarea raselor Ile de France şi Merinos de Palas, urmată de izolare reproductivă şi selecţie în direcţia sporirii producţiei de carne. Linia se aseamănă genetic în proporţie de 55,47% cu rasa Ile de France şi 39,83% cu rasa Merinos de Palas. Este o rasă specializată pentru producţia de carne, recomandată pentru fermele familiale, mici, medii sau mari.
În condiţiile normale de exploatare din sudul şi sud-estul României, realizează un spor de peste 350-380 de grame de carne/cap/zi iar în condiţii de creştere industrială poate ajunge la 450 grame carne pe cap/zi. Carnea are un conţinut mai redus de grăsimi şi calităţi organoleptice şi culinare net superioare, pretându-se schemelor de calitate specifice.
Greutatea animalelor la 150 de zile, în condiţii de creştere tradiţională (stabulaţie) este de cca. 40 kg cu un randament de sacrificare de circa 50-52%. Masculii reproducători sunt compatibili cu toate rasele autohtone de ovine iar animalele vii sunt rezistente la transport.
Valoarea unui berbec de reproducţie este de 2.500 lei (perioada de reproducţie activă: 4-5 ani). Un berbec montează 20-25 de oi/an.
Linia de carne Palas ameliorează prin încrucişare formatul corporal şi producţia de carne la toate rasele româneşti de ovine. Hibrizii obţinuţi din încrucişarea liniei cu rasele româneşti au realizat sporuri de creştere la îngrăşare mai mari cu 18-20% şi consumuri specifice mai mici cu 15-17%, comparativ cu rasa maternă (Merinos Transilvănean, }igaie).
De asemenea, randamentul la sacrificare a fost mai mare cu 3-5 puncte procentuale.
Actualmente Linia de carne Palas are în genofond 62% gene provenite de la rase de carne recunoscute în lume, peste 4% gene provenite de la rase cu prolificitate ridicată şi 33% gene provenite de la rasa Merinos de Palas, rasă bine adaptată la condiţiile de mediu din zona de creştere (Dobrogea şi Câmpia Română).
Linia poate fi folosită pentru producerea berbecilor terminali, necesari în programele de hibridare care au ca obiectiv principal obţinerea de miei îngrăşaţi, competitivi pe piaţa Uniunii Europene.

 

Un articol publicat în revista Ferma nr. 11/194 (ediţia 15-30 iunie 2017)

Vizualizat: 74 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

AGRICOST A REDUS CU 20% CONSUMUL DE PESTICIDE ÎN IMB

AGRICOST A REDUS CU 20% CONSUMUL DE PESTICIDE ÎN IMB

Un milion de euro a costat investiţia realizată de Agricost în Insula Mare a Brăilei prin care a fost redus cu 20% consumul de pesticide.

Interviu cu LUCIAN BUZDUGAN, preşedinte Consiliul de Administraţie Agricost

 

Reporter Agroinfo: Violeta Mâţ

Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Noutăţi Great Plains la Agritechnica 2017 Noutăţi Lemken la Agritechnica 2017
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?