Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

De ce şrot de soia şi nu soia boabe?

Publicat: 24 noiembrie 2010 - 14:00
5 comentarii   | Print | Trimite unui prieten

În urma întrebărilor puse de diverşi cititori ai revistei Ferma referitoare la posibilitatea utilizării boabelor de soia la păsări sau porci aş dori să lămuresc câteva lucruri.

Click pe poza pentru galerie!

Chiar dacă nu în cantităţi foarte mari în România se cultivă soia. Soia este una din cele mai importante plante de cultură cu o multitudine de întrebuinţări, atât în hrana omului cât şi a animalelor, mai mult sub forma subproduselor, în scopul echilibrării balanţei proteice.

Datorită valorii nutritive ridicate, soia a fost denumită planta viitorului fiind menită să acopere deficitul de proteine .

Boabele de soia se caracterizează  printr-un conţinut ridicat în proteină brută de aproximativ 35%, un conţinut ridicat în grăsimi de 18% la care se adaugă şi un conţinut ridicat în vitaminele din complexul B.

Acestea ar fi părţile bune ale boabelor de soia întrucât pe lângă acestea are şi părţi   proaste, dacă putem să le spunem aşa, şi mă refer la existenţa în compoziţia ei a unor factori antinutriţionali. Aceşti factori antinutriţionali sunt obstacolul de care ar trebui să ţină cont procesatorii de soia pentru eliminarea sau cel puţin minimalizarea efectelor defavorabile ale acestora. Dintre aceşti factori antinutriţionali amintim:

inhibitori de tripsină şi chimotripsină, care obstrucţionează digestia proteinelor prin inactivarea tripsinei şi chimotripsinei;
acidul fitic - este implicat în blocarea absorbţiei corespunzătoare a mineralelor;
hemaglutinina - provoacă aglutinarea celulelor roşii;
ureaza - această enzimă este importantă întrucât ne dă informaţii despre gradul de procesare a boabelor de soia (indicele de urează);
factori alergenici - glicina şi beta conglicina - reduc absorbţia substanţelor nutritive afectând integritatea microvililor intestinului subţire;
lipaza şi lipoxilipaza - determină peroxidare;
izoflavonele - au proprietăţi estrogenice care pot duce la apariţia de probleme de reproducţie;
antivitaminele - sunt compuşi care determină un efect de inhibare parţială sau totală a activităţii vitaminelor prin descompunerea, inactivarea sau împiedicarea asimilării acestora.

Aceştia sunt câţiva din factorii antinutriţionali prezenţi în boabele de soia. Întrebarea este ce se poate face pentru a le inactiva şi a putea folosi soia în alimentaţia animalelor.
Metodele cele mai uzuale pe care le are la îndemână oricine sunt prăjirea şi fierberea. În urma acestor procedee unii din factorii antinutriţionali sunt inactivaţi iar soia boabe poate fi folosită în alimentaţia porcilor şi a păsărilor în proporţii estimative de 8-10%.

Ca şi un produs secundar rezultat în urma extracţiei grăsimii din soia este şrotul de soia. În urma cercetărilor efectuate s-a constatat că  reţetele pe bază de soia pot fi completate cu vitamina B12 eliminâmd astfel necesitatea adăugării de proteine animale în hrană.

Şrotul de soia are un conţinut ridicat în proteină brută 41-48% şi în lizină de 2,6%, dar este deficitar în metionină, motiv pentru care reţetele pe bază de cereale şi şrot de soia necesită completarea cu o sursă de metionină.

Şrotul de soia poate fi folosit în alimentaţia suinelor în proporţii de 20-25% la purceii sugari şi puii de carne şi 8-12% la suinele adulte şi găini ouătoare.

Prin urmare este de preferat dacă cultivaţi soia pentru boabe să o duceţi la prese pentru extracţia grăsimii unde în prealabil este tratată termică şi sunt inactivaţi factorii pe care îi înşiram anterior şi să folosiţi produsul secundar rezultat în urma extracţiei grăsimii şi anume şrotul de soia. Dacă nu aveţi aceste posibilităţi nu uitaţi, ca atare nu se foloseşte soia boabe decât tratată termic.

 

Articol publicat în revista Ferma nr. 4(36)/2005

Vizualizat: 18268 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Rezultate/pagina:
Ordine de listare:   
Rezultate: [5]  
Pagini: [1]  1   
5.
sursa
|
03. 02, 2011. Wednesday 00:24
Va multumesc ca m-ati indreptat catre sursa informatiei dar eu doar va ceream comentariul D-voastra atata vreme cat articolul va apartine.
4.
vitamina B12 vs proteine animale?
|
02. 21, 2011. Monday 11:10
Informatia privind completarea cu vitamina B12 a retetelor pe baza de soia a fost preluata din lucrarile Conferintei intitulata Tehnologia extrudarii boabelor de soia, care a avut loc in 13-14 mai 2002 la Bucuresti, pe care va invit sa le consultati.
3.
reducere nu inlocuire
|
02. 18, 2011. Friday 12:40
Da, exista tendinta de "reducere proteicelor de origine animala" dar din articol se intelege clar ca doar o dieta pe baza de soia si cu adaos de B12 este suficienta pentru a "elimina necesitatea adaugarii proteinelor animale"! Cu alte cuvinte soia+B12=faina animala, ceea ce ar trebui sa mentionati ca nu este in totalitate exact!
2.
vitamina B12 vs proteine animale?.
|
02. 18, 2011. Friday 08:58
Exista o tendinta de reducere a proportiei de furaje proteice de origine animala in hrana monogastricelor. Din acest punct de vedere cercetarile intreprinse in acest sens urmaresc identificarea unor factori care pot influenta valorificarea digestiva a proteinei din hrana. Unul din acesti factori este si vitamina B12, care adaugata in furaje are următoarele efecte: este un factor esential de crestere, intervine in metabolismul protidic marind gradul de utilizare al unor aminoacizi, participand la sinteza metioninei, influenteaza cresterea in conditiile unei proportii reduse de proteina animala in hrana.
1.
vitamina B12 vs proteine animale?
|
02. 17, 2011. Thursday 01:49
Puteti detalia putin aceasta propozitie, va rog: "În urma cercetărilor efectuate s-a constatat că reţetele pe bază de soia pot fi completate cu vitamina B12 eliminâmd astfel necesitatea adăugării de proteine animale în hrană." Va multumesc
Rezultate: [5]  
Pagini: [1]  1   
Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Maschio Gaspardo la Agromalim 2019 Cons DDA la Agromalim 2019
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?