Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

De ce montă dirijată? - beneficii 3 în 1: SCZ, producţie şi genetică

Publicat: 05 februarie 2018 - 00:04
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

În toamna anului 2017, crescătorii de ovine/caprine înscrişi în COP (controlul oficial al performanţelor productive) şi în Registrul genealogic al rasei au organizat monte dirijate, unii motivaţi şi de ideea de a beneficia de sprijinul cuplat zootehnic (SCZ). Alţii au organizat împerecherile “cum au ştiut ei mai bine”, iar alţii, care nu au ştiut sau nu au avut posibilităţi să facă monte dirijate, au procedat după... ureche.

Înainte de a puncta greşelile frecvente din ferme la capitolul reproducţie, explicăm, din nou, de ce este necesar să facem monte dirijate la ovine şi caprine.

Oi_b

Hibridarea fără selecţie nu aduce progres genetic
Ameliorarea unei populaţii de animale se face pe două căi, dintre care una mai laborioasă, mai grea, şi anume selecţia, şi una mai uşoară, respectiv hibridarea. Ambele au ca scop obţinerea unei noi generaţii care să producă mai mult. În funcţie de seriozitatea crescătorului în aplicarea acestor metode va fluctua şi preţul de vânzare a animalelor de reproducţie. Pentru că cei care aplică toate cerinţele privitor la COP vor avea oi cu valoare genetică ridicată şi veştile despre fermele de elită circulă repede în comunitatea restrânsă a crescătorilor.
• Selecţia este un proces de discriminare (alegere) reproductivă pentru a produce generaţia următoare numai cu animale ce prezintă caracterele dorite. Animalele neadmise în lotul de selecţie vor constitui exemplare de producţie. Acestea se reproduc, dar descendenţii lor nu se reţin în lotul de prăsilă (îi îngrăşăm/vindem pentru carne). Ovinele, chiar şi cele din rasele specializate, sunt exploatate cel puţin pentru două producţii principale (lână-carne; carne-lână; lapte-carne; lână-lapte-carne etc) şi de aceea se recomandă ca selecţia să se facă simultan pe baza unui index de selecţie care ia în considerare două sau mai multe caractere. Până ajungem la index, avem variante mai simple de aplicat şi anume ierarhizarea în funcţie de producţia înregistrată la control.
Într-o populaţie de animale, valoarea fenotipică medie (aspectul) este dată de totalitatea genelor ce compun genotipul lor în interacţiune cu mediul. Cu alte cuvinte, un animal este frumos şi are producţii mari dacă are genetică valoroasă şi mediul în care creşte îi permite să manifeste acest potenţial. Un exemplu scurt şi pe înţelesul tuturor este acesta: un animal foarte valoros genetic nu va putea produce dacă îl hrănim deficitar sau condiţiile de întreţinere sunt improprii. Va produce la fel ca şi animalele mai puţin valoroase.
• Hibridarea. Crescătorii cumpără, de obicei, berbeci sau ţapi de reproducţie din rase valoroase (specializate) pentru a aplica cea de-a doua cale de ameliorare - hibridarea. Berbecii de carne, de pildă, dacă îi lăsăm cu turma şi îi plimbam pe păşune toată ziua, îi pierdem, căci ei nu rezistă. Arată ei bine iar hibrizii lor cu rasele autohtone aduc un spor de producţie de 30-50%, dar numai dacă îi îngrijim şi îi hrănim la nivelul cerinţelor lor, care sunt mai mari decât la mieii din rasele noastre tradiţionale. Ameliorarea prin hibridare se aplică doar pentru a aduce un spor de producţie iar mieii sau iezii hibrizi nu vor fi folosiţi la reproducţie. DAR mulţi crescători ţin pentru prăsilă berbecuţi hibrizi doar pentru că arată “bine”. Greşit! Pentru că impurificăm rasa pe care o avem. Pentru reproducţie se ţin doar berbecuţi proveniţi din rasă curată şi care au fost supuşi controlului oficial. Cu alte cuvinte, doar masculii despre care “ştim ce pot”. Ideal ar fi să avem staţiuni de testare, dar până atunci primează profesionalismul şi seriozitatea crescătorului.

Identificarea stă la baza ameliorării
Orice tip de acţiune care se desfăşoară în turma de oi, cu atât mai mult selecţia şi monta dirijată, nu se poate face dacă animalele nu sunt individualizate (crotaliate) şi dacă nu avem o evidenţă la zi. Remarca de genul “îmi cunosc toate oile sau caprele” nu poate fi luată în considerare, pentru că omul este supus greşelii. Dacă nu avem o evidenţă strictă, ţinută chiar pe caiete de fermă, date care ulterior să fie centralizate într-un registru sau electronic pe calculator, se va munci degeaba. Nu vom afla care este tata, data montei şi nu vom anticipa data fătării. Mai mult, dacă nu ştim care este tatăl, se poate ajunge la consangvinizare prin monta cu urmaşele lui, ceea ce are consecinţe atât fizice (scăderea treptată a vitalităţii, a capacităţii de creştere, de dezvoltare, de adaptare şi de reproducere), cât şi productiv (scade producţia obţinută).

Greşeli frecvente la monta de toamnă:
• Nu se face pregătirea berbecilor, ceea ce duce la epuizarea lor prematură şi la scăderea progresivă a fecundităţii masculilor;
• Introducerea la montă a unui număr mare de oi per berbec într-o zi. Au fost cazuri când în registrul de montă au fost consemnate 10-12 oi montate de un singur berbec în aceeaşi zi. Ce fecunditate se poate obţine când animalele doar fac, de fapt, cunoştinţă!
• Nu se acordă repaus săptămânal berbecilor. Efectul? Din nou epuizarea fizică şi scăderea fecundităţii;
• Introducerea la montă a oilor neidentificate (cu crotalii pierdute). La mai mult de două oi în această situaţie, dacă nucleul matcă a fost montat de berbeci diferiţi, nu se mai poate cunoaşte tatăl şi nu se poate ţine evidenţa;
• Folosirea montei libere este cea mai gravă eroare. În registru se trece fictiv tatăl, iar data montei se înscrie după fătare calculând perioada de gestaţie de 150 de zile retroactiv.
• La practicarea montei naturale în harem (un berbec la 40-50 de oi pe toată perioada campaniei de montă) se cunoaşte originea mielului, dar nu şi data montei. Trebuie acordată o mare atenţie acestui aspect în perioada de fătări, fiindcă oile repartizate unui berbec vor făta într-o perioadă mai lungă iar procesul de înregistrare a fătărilor şi a produşilor va fi mai anevoios.
Am ţinut să amintesc deficienţele constatate în acest an în diferite ferme, pentru că sunt convins că mulţi crescători nu au ştiut ce au de făcut. Nu e vorba doar de banii primiţi în plus prin sprijinul cuplat, ci şi de beneficiile directe aduse de valoarea animalelor. În acest sens, organizarea unor consfătuiri la nivelul asociaţiilor de profil sunt binevenite şi vor limpezi calea de urmat, care acum este destul de tulbure.

Sorin-Octavian VOIA - USAMVB Timişoara
Ştefan PAPP - OJZ Timişoara

Un articol publicat în revista Ferma nr. 21/204 (ediţia 1-14 decembrie)

Vizualizat: 3226 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Noutăţi Väderstad la Agritechnica 2019 Tehnică agricolă pentru profesionişti 2020 - Protecţia plantelor
START Campanie de primăvară. Tu ce alegi?

Iarnă fără zăpadă sau ploi, secetă pedologică... vremea nu e deloc prietenoasă. Cum staţi cu lucrările specifice campaniei de primăvară pregătirea terenului/semănat? Ce hibrizi alegeţi? Vă rog, scrieţi în comentariu ce sămânţă cumpăraţi, de la cine şi judeţul în care lucraţi terenul!