Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

De ce găina crescută în sistemul free-range?

Publicat: 01 mai 2018 - 10:30
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

În ultima perioadă primesc tot mai multe solicitări cu privire la rentabilitatea creşterii găinilor ouătoare în sistem free-range (notarea oului cu cifra 1). Despre tehnologia specifică acestui sistem de creştere am tot scris. De asemenea, în numerele anterioare ale revistei Ferma am dezbătut şi problema descurajării fermelor mici şi medii, care se pretează acestui tip de exploatare a păsărilor, în condiţiile în care în România există doar şase astfel de ferme autorizate. Acum voi prezenta câteva calcule economice pentru eficienţa sistemului “free-range”.

Majoritatea lucrărilor de specialitate se adresează marilor producători de ouă şi de carne de pasăre, care au puterea financiară necesară pentru a angaja specialişti şi care deţin o paletă largă de echipamente avicole, din care pot să aleagă. Nu la fel putem spune despre producătorii mici şi mijlocii, majoritatea fiind privaţi de accesul la tehnologiile performante din sectorul avicol.

gaini_b
Decapitalizarea, incapacitatea financiară de a contracta credite avantajoase, precum şi instabilitatea pieţelor interne de desfacere constituie principalele cauze ale investiţiilor extrem de reduse în fermele de păsări mici şi mijlocii, indiferent de orientarea producţiei. În aceste condiţii, am considerat absolut necesară tratarea articolelor de specialitate din punct de vedere al optimizării lucrărilor specifice, stabilirea tehnologiei de mecanizare şi de automatizare, precum şi prezentarea ofertelor de inputuri şi de material biologic pentru acest sector.
Mai mult, referindu-mă la Măsura 6.3 pentru sprijinirea fermelor de semisubzistenţă, mă întreb câte firme de consultanţă din România pot oferi, la ora actuală, soluţii tehnologice viabile, raportat la veniturile sau profitul pe care micul producător le poate reinvesti în activitatea pe care o desfăşoară.

Microferma de păsări viabilă economic
Consider că creşterea puilor de carne şi a găinilor ouătoare în efective mici şi medii poate fi privită ca o afacere economică rentabilă, obţinându-se cu eforturi şi cheltuieli minime, cu rezultate satisfăcătoare şi chiar încurajatoare pentru dezvoltarea ulterioară a microfermei. Iar asta se poate realiza fără probleme, respectând pur şi simplu criteriile de bază în creşterea şi exploatarea păsărilor, prevăzute de normele în vigoare. Recomandăm cu răspundere aceste tipuri de exploataţii, deoarece necesită o investiţie minimă şi suportabilă financiar pentru cei care sunt interesaţi să dezvolte o afacere de acest gen. Mai ales că se pot utiliza, fără probleme, resursele materiale deja existente în gospodărie şi se poate interveni tehnologic în raţionalizarea şi valorificarea superioară a producţiei cerealiere din cadrul propriei exploataţii.
Aşadar, pentru efectivele care se încadrează în numărul 300-3000 de capete, conform previziunilor economice, nu pot susţine un angajat. Deci, aceste capacităţi sunt ideale pentru cei care locuiesc la ţară, au disponibilă o suprafaţă de teren pentru înfiinţarea microfermei şi pentru producerea furajelor de bază şi obţin venituri şi din alte surse. Afacerea cu găini ouătoare putând fi doar o activitate care să rentabilizeze exploataţiile vegetale pe care le deţin şi să aducă un venit în plus în gospodărie. Capacităţile mai mari de 3000 de capete reprezintă o oportunitate de dezvoltare sau de începere a unei afaceri în acest domeniu, mai ales pentru cei care lucrează deja peste 20 de hectare de teren agricol.

gaini_b

Parametri tehnologici
Modul de echipare a halelor de producţie, utilajele tehnologice cât şi condiţiile de microclimat sunt similare creşterii la sol pe aşternut permanent (în funcţie de capacitatea de producţie). Pentru efectivele mici se utilizează sisteme manuale şi semiautomate, în timp ce efectivele mari necesită sisteme complet automatizate. Reţetele furajare trebuie să întrunească cerinţele nutriţionale recomandate de producătorii de hibrizi de găini ouătoare (detalii prezentate în numere anterioare ale revistei Ferma).
Valori ţintă ale parametrilor tehnologici:
• Selecţia materialului pentru producţie: hibrizi de găini ouătoare specifici pentru creşterea pe aşternut;
• Perioada optimă a capacităţii de ouat din săptămâna a 21-a de viaţă până în cea de-a 72-a;
• Consumul de furaj pe găină într-un ciclu: 56,92 kg/pasăre;
• Consumul de furaj mediu zilnic: 140 g/pasăre.
Capacitatea silozului de furaje trebuie să asigure necesarul pentru 10 zile:
• Consumul de apă mediu zilnic: 0,2-0,3 dm3/pasăre sau 0,2-0,3 l/zi;
• Producţie de ouă medie: 290 ouă/pasăre;
• Greutatea medie a oului: 62,0 g;
• Pierderi medii într-un ciclu (păsări moarte şi sacrificate din necesitate): 5-11%.

Timp minim de amortizare: zece ani
Trebuie să menţionăm că investiţiile în zootehnie (adăposturi, echipamente, reţele edilitare) au un timp de amortizare de minim zece ani. Pentru efectivele de până la 3000 de capete se recomandă utilizarea unor adăposturi deja existente, doar adaptate pentru creşterea găinilor ouătoare. Profitul net aproximativ variază de la 646 lei pe lună în cazul efectivului de 300 capete, ajungând la 10.800 lei pentru un efectiv de 6000 capete, cu menţiunea că pentru efectivele de peste 3000 de capete nu este neapărat necesar să fie angajată o persoană. Lucrările din fermă pot fi făcute de către fermier sau de familia acestuia, reducând costurile cu salarizarea în acest mod. Cantităţile de furaj, numărul de ouă obţinute pe zi, pe lună şi pe total perioadă formează o imagine de ansamblu cu privire la volumul de muncă şi necesarul de capital pentru demararea şi susţinerea unei astfel de afaceri. Dar sunt previziuni economice destul de pesimiste. Totuşi, există posibilitatea ca - în funcţie de abilităţile fermierului, de costurile cu furajele sau de preţul pieţei oului - profitul net să fie mult mai mare.


ANALIZA RENTABILITĂŢII
Plecând de la valorile ţintă ale parametrilor tehnologici, date prezentate în articol, în funcţie de capacitatea fermei, vom analiza costurile pentru efective de 300, 3000 şi 6000 de capete.
• Pentru efective de 300 capete:
- Perioada de producţie - 378 zile;
- Efectiv la sfârşitul perioadei - 270 capete - mortalitate 10%;
- Producţie medie de ouă pe zi - 207 ouă;
- Producţie de ouă pe lună - 6214 ouă;
- Producţie de ouă total perioadă - 78.300 ouă;
- Consum de furaj pe zi - 42 kg;
- Consum de furaj pe lună - 1,26 tone;
- Consum de furaj total perioadă - 15,88 tone.
Venituri: 0,4 lei/ou; preţ la poarta fermei - 0,5 lei/ou;
- Profit net pe zi - 21,5 lei;
- Profit net pe lună - 646,1 lei;
- Profit net pe total perioadă - 8140,8 lei.
• Pentru efective de 3000 capete (cu salarizarea unui angajat):
- Perioada de producţie - 378 zile;
- Efectiv la sfârşit perioadă - 2700 capete - mortalitate 10%;
- Producţie medie de ouă pe zi - 2071 ouă;
- Producţie de ouă pe lună - 62.143 ouă;
- Producţie de ouă total perioadă - 783.000 ouă;
- Consum de furaj pe zi - 420 kg;
- Consum de furaj pe lună - 12,6 tone;
- Consum de furaj total perioadă - 158,76 tone;
Venituri: 0,43 lei/ou; preţ de vânzare la poarta fermei - 0,5 lei;
- Profit net pe zi lei - 143,9 lei;
- Profit net pe lună - 4318,1 lei;
- Profit net pe total perioadă - 54.408,2 lei.
• Pentru efective de 6000 capete (cu salarizarea unui angajat):
- Perioada de producţie - 378 zile;
- Efectiv la sfârşit perioadă - 5400 capete - mortalitate 10%;
- Producţie medie de ouă pe zi - 4143 ouă;
- Producţie de ouă pe lună - 124.286 ouă;
- Producţie de ouă/total perioadă - 1.566.000 ouă;
- Consum de furaj pe zi - 840 kg;
- Consum de furaj pe lună - 25,2 tone;
- Consum de furaj total perioadă - 317,52 tone;
Venituri: 0,41 lei/ou;
- Preţ vânzare la poarta fermei - 0,5 lei;
- Profit net pe zi - 353,9 lei;
- Profit net pe lună - 10.779,1 lei;
- Profit net pe total perioadă - 13.5816,4 lei.

 


Un articol publicat în revista Ferma nr. 3/208 (ediţia 15-28 februarie 2018)

Vizualizat: 1460 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Scolile agricole - semnal de alarma!

Scolile agricole - semnal de alarma!

Specialist în cresterea pasarilor de curte si absolvent al unei scoli cu profil agricol - Liceul Tehnologic „Mihail Kogalniceanu” din Miroslava (jud. Iasi) - Leonard Stafie considera ca institutiile de învatamânt cu profil agricol au nevoie de sprijin pentru a redeveni ceea ce erau cândva.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Real Deal la Agro Oltenia AGRIN la Agro Oltenia
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?