Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Daniel Limbăşanu, meşterul sibian al Mangaliţei

Publicat: 23 noiembrie 2019 - 18:52
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

În marginea aleii care ocoleşte prin dreapta pavilionul principal al Romexpo şi duce spre pavilionul C, a fost amplasat la IndAgra standul fermierului Daniel Limbăşanu din comuna Racoviţa, judeţul Sibiu. Omul purta o pălărie de cowboy, dar el este crescător de porci din rasa Mangaliţa. 

Cu ani în urmă, fermierul nici măcar nu locuia la ţară şi practica o meserie care nu avea tangenţă cu agricultura. Deodată, Daniel a luat o decizie majoră: a părăsit domeniul vânzărilor (vindea pe atunci materiale de finisaj ale unui cunoscut comerciant) şi s-a întors acasă, în satul bunicilor şi părinţilor săi. De atunci, viaţa lui a luat alt curs, preocupările sale s-au schimbat aproape radical.

Daniel Limbăşanu, meşterul sibian al MangaliţeiClick pe poza pentru galerie!

Înapoi la glia natală

În cartea de muncă a lui Daniel Limbăşanu, înainte de 2010 era menţionată când funcţia de administrator, când aceea de director de firmă. Efectele crizei economice s-au resimiţit puternic şi în afacerea administrată de el. Atunci a decis să se întoarcă la Racoviţa, satul de la poalele munţilor Făgăraş, unde şi-a petrecut copilăria. De acolo plecase la liceu, la Sibiu, apoi la facultate la Timişoara, unde a absolvit Dreptul. Apoi a venit înapoi la Sibiu, unde a mai urmat nişte studii universitare, în domeniul construcţiilor, dar s-a şi angajat. ”În copilăria mea, erau 600 de bivoli în sat. Am crescut cu bivoli în curte. Acum mai sunt 20 în tot satul”, îşi aminteşte fermierul. Dar nu ca să refacă efectivele de bubabline a revenit Daniel în satul de baştină. Opţiunea sa a fost să crească porci din rasa Mangaliţa: ”Bunicul meu, care a fost paznic de vânătoare, a avut odată un porc din rasa Bazna, ţin bine minte. Eu am ales să cresc Mangaliţa. Am studiat pe internet caracteristicile rasei şi modul de creştere”, mărturiseşte fermierul. În 2010, anul când omul nostru s-a întors la glia natală, după cum a ţinut să precizeze, erau promovate intens fondurile europene. La Racoviţa, au ajuns agenţi de la Direcţia Agricolă şi i-au îndemnat pe fermieri să urmeze cursuri de instruire. Daniel s-a înscris, a obţinut diploma cuvenită, apoi a aplicat pentru obţinerea unei finanţări prin măsura 141, suma acordată la vremea aceea fiind de 1500 de euro pe an. A fost măsura cea mai accesată de fermierii mici. Fermierii mari au avut acces la alte măsuri, prin care au fost acordate sume mult mai mari, de sute şi chiar milioane de euro. În fine, fermierul a reuşit să încaseze banii, prin GAL ”Valea Oltului”.

Alege să mănânci sănătos!

Edificat pe deplin de beneficiile cărnii de Mangaliţa, fermierul din Racoviţa s-a pus pe treabă. Pe primele 12 exemplare le-a cumpărat din apropierea graniţei cu Ungaria, mai exact din comuna Săcuieni, judeţul Satu Mare. În 2011 a tranşat primul porc. ”Îin minte cum tăia bunicul meu porcii. Aşa am făcut şi eu. Mai mult, ţin minte reţetele lui. Le-am aplicat şi pentru Mangaliţa. Gustul cărnii şi al slăninei e inconfundabil. Am mers cu carnea şi cu cârnaţii la piaţă. Era deja organizată în fiecare sâmbătă, în Sibiu, «Piaţa ţărănească», unde mergeau producătorii agricoli din judeţ. Sloganul meu a fost «Alege să mănânci sănătos!» Primii mei clienţi vin şi acum”, povesteşte Daniel Limbăşanu.
În prezent, fermierul creşte 30 de scroafe şi trei vieri. Deţine şi 27 hectare de teren, pe care cultivă porumb, triticale, lucernă şi cartof, culturi necesare pentru hrana animalelor. A amenajat două grajduri, lipite unul de altul, moştenire de la bunicii săi, care au fost vecini, înainte să se căsătorească. Undeva, la marginea satului, Daniel are trei hectare unde intenţionează să construiască o fermă de reproducţie, pentru a-şi extinde afacerea.

Mâhnit la IndAgra

Daniel Limbăşanu produce o mulţime de preparate din carne de Mangaliţa. Colaborează foarte strâns cu anumiţi bucătari din Sibiu. Sunt restaurante care au meniuri bazate pe carnea cumpărată de la ferma din Racoviţa. Un restaurant are în listă un preparat numit ”Ceafa lui Limbăşan”. S-au format astfel lanţuri alimentare locale funcţionale. Purceii îngrăşaţi de micii fermieri din judeţ ajung, după îngrăşare, la abatorul din Cârţişoara, apoi la procesatorul din Racoviţa. Aici, carnea este pregătită şi livrată restaurantelor, unde este gătită şi pusă pe masa clienţilor. Desigur, în fiecare sâmbătă, fermierul merge la Piaţa ţărănească din Sibiu, unde a vândut preparatele din carnea primului porc tranşat: ”Duc slănină, cârnaţi, caltaboşi, pateu, pastă de jumări, pastramă, guşă fiartă şi multe altele”, precizează interlocutorul meu.
Cu o parte dintre aceste produse a venit şi la IndAgra 2019, pregătit să ofere vizitatorilor ocazia de a gusta din bunătăţile sale. Numai că aici a avut surpriza să vadă că i s-a repartizat pentru stand un loc cam nepotrivit, în comparaţie cu locul oferit celor mai mulţi producători. Mai exact, în loc să i se ofere un spaţiu pe aleea cea mai frecventată de amatorii de hrană artizanală, acolo unde au fost plasaţi ceilalţi participanţi, lui Daniel Limbăşanu organizatorii târgului i-au cerut să-şi amplaseze standul pe aleea care ocoleşte pavilionul central. Fermierul a plătit cu acelaşi preţ metrul pătrat, adică 80 de euro. A cerut să fie şi el plasat în linie cu ceilalţi participanţi, dar organizatorii i-au refuzat cererea. Unde mai pui că exact pe locul acela s-a aşezat un alt comerciant! Până seara, acela a fost obligat de organizatori să plece, dar fermierul nostru a stat toată ziua ca pe ghimpi, cătrănit de-a binelea: de ce nu i-au repartizat şi lui un spaţiu convenabil, în rând cu toţi ceilalţi?

Cu Mangaliţa la Universitate

Daniel Limbăşanu îşi aminteşte participările la târgurile din afara ţării, în Polonia, de pildă. Acolo a fost tratat cu respect. Ba chiar a câştigat şi un trofeu pentru cârnaţii uscaţi picanţi, declaraţi „Cel mai bun produs al târgului”. ”Ne-au achitat transportul, cazarea şi masa. Totul a fost gratis. A fost amenajată o scenă culinară unde aveau loc showuri culinare. Urcam acolo şi găteam timp de o oră, apoi venea alt producător. Am fost şi la Berlin, am prăjit cârnaţi la stand. A fost foarte civilizat”, povesteşte Limbăşanu, privind cu mâhnire golul din faţa standului său, în timp ce în apropiere, pe cealaltă alee, printre standurile celorlalţi producători, trece râul de vizitatori. Desigur, târgul trece, iar fermierul se întoarce la preocupările sale mult mai solicitante. Scopul său principal este să înfiinţeze ferma aceea de reproducţie, pe terenul situat în afara comunei. Intenţionează să crească acolo o sută de scroafe. Banii ar urma să-i primească din fondul creat de stat pentru acest tip de investiţii. Legea există, a fost emis şi ordinul de ministru, dar sunt aşteptate normele de punere în aplicare. Situaţia politică este incertă, fermierul nu ştie dacă anumite programe vor mai fi continuate. Mai sigur este însă de proiectul său de suflet: să scrie lucrarea de doctorat având ca subiect rasa Mangaliţa. Ar fi, după spusele sale, prima lucrare de acest gen din România.

Daniel Limbsanu_b
Daniel Limbăşanu: „Bunicul meu, care a fost paznic de vânătoare, a avut odată un porc din rasa Bazna. Eu am ales să cresc Mangaliţa. Îin minte cum tăia bunicul meu porcii. Aşa am făcut şi eu. Mai mult, ţin minte reţetele lui. Le-am aplicat şi pentru Mangaliţa”.


IMPLICAT ÎN PROGRAMUL DE MINIMIS

Daniel Limbăşanu e bine informat, conectat la instituţiile unde sunt luate deciziile. În felul acesta a reuşit să se implice şi să deruleze Programul de minimis pentru Mangaliţa, în judeţele Sibiu, Alba şi Mureş. ”La noi a funcţionat până acum. Pentru fiecare purcel oferit unui crescător, furnizorii au primit de la stat 250 de lei. Crescătorii au primit gratis purceii şi i-au adus la greutatea de 130 de kg şi chiar mai mult. Obligaţia lor a fost ca din numărul de purcei primiţi, jumătate să-i livreze în cadrul programului. Pe ceilalţi i-au putut vinde pe piaţa liberă. Eu sunt singurul procesator din cele trei judeţe. Eu m-am ocupat de transportul purceilor de la furnizori la crescători şi al porcilor de la crescători la unitatea de procesare. Nu am abator, astfel încât animalele au fost abatorizate de un agent economic pe care l-am contractat în acest scop. De la abator, am luat carnea şi am preparat-o în unitatea mea de procesare”, îmi explică fermierul traseul urmat de exemplarele de Mangaliţa înscrise în program.


Articol publicat în revista Ferma nr. 20/247 (ediţia 15-30 noimbrie 2019)

Vizualizat: 68 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten
reclama art afetr lead

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Noutăţi Väderstad la Agritechnica 2019 Tehnică agricolă pentru profesionişti 2020 - Protecţia plantelor
START Campanie de primăvară. Tu ce alegi?

Iarnă fără zăpadă sau ploi, secetă pedologică... vremea nu e deloc prietenoasă. Cum staţi cu lucrările specifice campaniei de primăvară pregătirea terenului/semănat? Ce hibrizi alegeţi? Vă rog, scrieţi în comentariu ce sămânţă cumpăraţi, de la cine şi judeţul în care lucraţi terenul!