Concurs Ferma
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Curs de medicină veterinară pentru oieri

Publicat: 05 iulie 2018 - 19:19
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Păşunile sunt sursă de hrană pentru animale, dar şi sursă de paraziţi. Prezent în 19 februarie a.c. la Adunarea Generală a Federaţiei Oierilor de Munte, la Moeciu de Sus, medicul veterinar Marius Badea a avertizat audienţa că stropirea păşunilor cu substanţe adecvate i-ar scuti pe fermieri de cheltuielile cu tratatarea animalelor infestate. Distrugând paraziţii din pajişti, oierii nu-şi vor mai bate capul să-i elimine după ce au ajuns pe sau chiar în corpul animalului, scutind astfel oile de suferinţă. Măsurile profilactice, din păcate, nu prea fac parte din practica noastră zootehnică. 

Cu ajutorul unui aparat de proiecţie, veterinarul le-a arătat oierilor o sumedenie de fotografii cu oi afectate de diverse parazitoze, îndemnându-i totodată să aplice măsuri de tratare a pajiştilor, unde îşi depun ouăle tot soiul de paraziţi.

Ovine_b

Parazitozele se dezvoltă la firul ierbii
”Eu unul nu cunosc să fie păşuni tratate. Vă spun foarte clar că parazitozele se dezvoltă la firul ierbii”, i-a avertizat medicul pe fermieri. Niciunul nu s-a ridicat în picioare să-l contrazică pe veterinar, semn că, într-adevăr, măsurile profilactice nu se aplică pe pajiştile ţării. Nici nu e de mirare: unii utilizatori de pajişti nu se sinchisesc nici măcar să taie vegetaţia forestieră, astfel încât au crescut, în câţiva ani, copăcei pe care silvicultorii i-au luat deja în administrare.
Marius Badea le-a cerut oierilor, în cazul în care animalele s-au îmbolnăvit, să nu le trateze, cum se spune, după ureche, folosind medicamente ieftine, ci să apeleze la serviciile medicului veterinar. ”Nu aveţi ce căuta la farmacie fără medicul veterinar”, le-a spus răspicat. În timp ce vorbea, pe ecran a fost proiectată imaginea unui ficat atacat de viermele de gălbează (Fasciola hepatica). ”Vedeţi, ficatul arată de parcă oaia ar fi avut 15 ani, deşi era o oaie tânără”, le-a explicat veterinarul celor prezenţi în sală. În fotografia următoare, oierii au văzut un plămân de oaie perforat de larva teniei Echinoccocus granulosus. Hidatidoza, cum se numeşte această boală, după chisturile hidatice formate în ficatul şi chiar în plămânii animalului domestic, are ca sursă câinii sau animalele sălbatice, care sunt gazde ale teniei mature. Prin defecare, ouăle teniei mature ajung pe păşune, iar de aici în organismul oilor.

Substanţele pentru îmbăierea oilor vor fi interzise?!
La finalul lecţiei de medicină veterinară, Marius Badea a aruncat spre audienţă o vorbă care nu a produs nici o reacţie şi anume că îmbăierea oilor va fi interzisă, cel mai probabil de anul viitor! Alternativa ar putea fi injectarea oilor, dar pentru această soluţie profilactică e nevoie de un adăpost igienizat. S-a declarat însă în dezacord faţă de situaţiile în care unii oieri duc oile la muls imediat după ce le-au scos din baie! După lecţia de la Moeciu, medicul veterinar Marius Badea a plecat urgent la Sibiu şi nu am mai apucat să-i pun câteva întrebări. L-am sunat în zilele următoare, dar n-am reuşit să-l contactez.
Medicul veterinar concesionar Ion Săvescu, preşedinte al Asociaţiei Crescătorilor de Aniamle din Corbii de Piatră, acesta fiind unul dintre participanţii la întâlnirea de la Moeciu, mi-a explicat că nu îmbăierea va fi interzisă, ci utilizarea substanţelor utilizate pentru obţinerea soluţiei în care sunt îmbăiate oile. ”Sunt substanţe organofosforice care nu vor mai fi comercializate. Nu le vom mai găsi pe piaţă. În primăvara asta nu vor fi probleme, dar ne aşteptăm ca în 2019 sau 2020 să nu mai avem de unde le cumpăra. Substanţele organofosforice sunt dăunătoare mediului, ajung şi în lapte. Vor putea fi folosite substanţe injectabile. De asemenea, ar trebui să acordăm mai multă atenţie măsurilor profilactice. S-ar putea folosi piatra de var. Din păcate, noi nu avem o cultură a profilaxiei. Nici pentru noi, ca oameni”, a susţinut Săvescu.

Grijă, ioc!
L-am mai sunat şi pe inginerul zootehnist Claudiu Berzava, care mi-a spus la IndAgra, în toamna trecută, că a deţinut o fermă de capre. Inginerul nu ştia încă nimic despre o eventuală interzicere pe piaţă a substanţelor organofosforice utilizate pentru îmbăierea oilor, dar m-a asigurat că a tratat păşunea caprelor când era fermier. ”Ştiu că oierii nu obişnuiesc să trateze pajiştile. Acestea, din păcate, sunt foarte infestate. Ies animalele din stabulaţie deparazitate şi se umplu de căpuşe când ajung din nou pe păşune. Suprafaţa închiriată de mine era un izlaz în pantă, cu un covor ierbos sărac. A trebuit să-l fertilizez cum trebuie şi în îngrăşământ am pus şi substanţe împotriva paraziţilor. Cu toate acestea, tot am avut probleme cu căpuşele. Chiar probleme mari. În ciuda tratării păşunii, căpuşele reapăreau după trei luni, mai ales după o iarnă blândă”, mi-a explicat Berzava.
Cum stau lucrurile la Vurpăr, comună sibiană pe păşunile căreia pasc anual 15.000 de oi? Preşedintele Asociaţiei Eco Mioriţa, Florin Dragomir, în acelaşi timp un respectat crescător de oi, a recunoscut că de foarte mulţi ani păşunile comunale şi cele private nu au mai fost tratate. ”Mai demult mai aruncau cei de la primărie cu piatră de var sau cu sulfat de cupru, dar de atunci nimeni nu a mai făcut nimic”, mi-a spus fermierul.
Sper să nu supăr pe nimeni, iar dacă supăr, pagubă în ciuperci, dar concluzia mea este, după ce am documentat zeci de reportaje, că fermierii noştri, poate cu rare excepţii, nu îngrijesc cum se cuvine pajiştile pe care-şi scot turmele la păscut. Nici măcar teama de a-şi pierde subvenţia pe suprafaţă nu-i mobilizează. Doctorul Săvescu mi-a spus că ”păşunea e un bun dat de Dumnezeu şi aduce câştig”. Toţi utilizatorii recunosc asta, dar nu confirmă cele spuse prin faptele lor.
În ziua când scriu acest articol, unele păşuni au fost deja licitate sau atribuite direct. Până la sfârşitul lui martie, păşunile vor avea deja utilizatori cu patalama. Aceştia au de făcut un calcul simplu: înmulţesc hectarele cu subvenţia cuvenită. Pentru cei mai mulţi, responsabilitatea ia sfârşit aici. După calculele făcute, scuipă în sân să nu pice la teledetecţie şi să meargă lucrurile strună până-şi văd banii în conturi. Puţini sunt aceia care se preocupă să îngrijească păşunea. Cât despre cei care o mai şi tratează pentru a evita parazitozele, ce să spun, ar trebui de-a dreptul premiaţi de MADR. Decât bani pentru lână, mai bine premii pentru cea mai îngrijită pajişte! Adică o pajişte închisă cu gard, curăţită de mărăcini, fără muşuroaie, tratată împotriva paraziţilor, bine fertilizată şi având din în loc arbori al căror frunziş să asigure vara umbră animalelor.

 

OI INTOXICATE
Medicul veterinar Marius Badea i-a îndemnat pe fermieri să fie foarte atenţi când utilizează îngrăşământ natural procurat din unităţile de creştere a porcilor. Veterinarul a dat ca exemplu un oier care s-a înţeles cu un tractorist să-i aducă pe păşune dejecţii de la un complex de creştere a porcilor situat în vecinătatea păşunii. Înţelegerea a fost respectată, tractoristul a deversat vidanja fix pe pajiştea respectivă. În timpul sezonului pastoral, oile s-au îmbolnăvit. Analizele au relevat că aveau ficatul intoxicat cu cupru, oile fiind foarte sensibile faţă de acest element chimic. Investigaţia făcută de veterinar a dus la concluzia că intoxicaţia a fost provocată de cuprul prezent în dejecţiile porcilor. Grăsunii fuseseră trataţi cu medicamente care conţineau cupru.

 

Un articol publicat în revista Ferma nr. 5/210 (ediţia 15-31 martie 2018)

Vizualizat: 28 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Noutăţi Väderstad la Agritechnica 2019 Tehnică agricolă pentru profesionişti 2020 - Protecţia plantelor
START Campanie de primăvară. Tu ce alegi?

Iarnă fără zăpadă sau ploi, secetă pedologică... vremea nu e deloc prietenoasă. Cum staţi cu lucrările specifice campaniei de primăvară pregătirea terenului/semănat? Ce hibrizi alegeţi? Vă rog, scrieţi în comentariu ce sămânţă cumpăraţi, de la cine şi judeţul în care lucraţi terenul!