Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Cum scoatem CEL MAI BUN LAPTE din PĂŞUNE?

Publicat: 24 mai 2017 - 12:44
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

PĂŞUNATUL CU MĂSURĂ! Iarba proaspătă de pajişte este un furaj complex din punct de vedere al calităţii şi cel mai eficient dintre sortimentele de furaje cunoscute (de 2,5 ori mai ieftin faţă de porumbul însilozat sau de trei ori faţă de iarba însilozată).

Realizarea acestui deziderat este condiţionată de o bună gestionare a modului de folosire a pajiştilor, ce reprezintă resursa naturală de hrană animală cea mai importantă în zonele rurale.

Una dintre cauzele principale ale degradării (mai ales de natură floristică) a pajiştilor permanente din ţara noastră o constituie păşunatul liber extensiv sau continuu, prin prezenţa permanentă a animalelor pe toată suprafaţa de pajişte.

vaca-la-pasune-02_b

Păşunatul în exces înseamnă producţie mai mică de lapte, , spun specialiştii. 
"În timpul păşunatului prin rotaţie, animalele rămân pe păşune 4-6 zile, timp suficient pentru consumul masei verzi existente. Dacă utilizarea unei parcele durează mai mult timp, producţia de lapte scade în următoarea proporţie: după două zile de păşunat, producţia de lapte este maximă (100%); după patru zile, scade la 95%; după 6 zile, la 90%; după 8 zile scade la 85%", explică prof. Nicolae Dragomir într-un articol publicat în revista Ferma.

Potrivit acestuia, reducerea producţiei de lapte este determinată de scăderea producţiei de masă verde spre sfârşitul perioadei de refacere a plantelor după păşunat, care variază în cazul pajiştilor permanente între 35 şi 40 de zile.

Cum putem estima producţia de masă verde a unei pajişti, aflaţi din revista Ferma, ediţia 15-31 mai 2017!

Vizualizat: 4262 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



reclama header after big part 2 subpage - AMADA

Video

Ferma de vaci complet automatizată: robot de muls DeLaval, plug raclor, robot de hrănit viței

Ferma de vaci complet automatizată: robot de muls DeLaval, plug raclor, robot de hrănit viței

În Ferma Wagner, roboții își scot singuri cheltuiala! Pornind de la un efectiv matcă de numai 18 vaci, câte existau în fermă la momentul în care a preluat frâiele acestui business, Virigil Andru deţine astăzi o turmă de 140 de animale iar tehnica robotizată de muls, pe care a achiziţionat-o recent, îi conferă avantajul de a funcţiona cu un număr foarte mic de angajaţi. De altfel, robotul de muls DeLaval, pentru care a plătit aproximativ 130.000 de euro, reprezintă cea mai mare şi cea mai importantă investiţie din fermă, asigurând azi mulsul a 60 de vaci, cu o producţie medie zilnică de 27 de litri de lapte pe cap de animal. 

Reporter: Liviu Gordea
Imagine: Daniela Radiș

Semințe și tehnilogie Syngenta pentru cultura de pepene – Edina Uifalusi, Piscolt, jud. Satu Mare Branislav Giurici, despre cum și-a asigurat plantația de portaltoi de viță-de-vie Cum au combătut cei de la Cramele Recaș bolile și dăunătorii viței-de-vie cu Syngenta
Cultura anului 2021

Pe ce cultură mizaţi în anul agricol 2020-2021?