Kwizda
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

Cum să producem OI HIBRIDE PENTRU LAPTE

Publicat: 06 iulie 2018 - 02:21
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

În numărul 3(208) al revistei Ferma am tratat o schemă de ameliorare genetică, prin hibridare, a producţiei de carne la ovine. Numeroşi crescători de oi, care au forţă de muncă şi posibilităţi financiare să cumpere o instalaţie de muls oile, am sesizat că doresc să exploateze oile pentru producţia de lapte spre a produce brânzeturi de calitate superioară şi produse acidulate (iaurt, chefir, sana etc.) foarte căutate la noi, dar mai cu seamă pe piaţa europeană. Acest deziderat se poate îndeplini practicând un muls mecanic cu respectarea normelor de igienă a personalului şi a instalaţiei de muls.

Regulamentul CE nr. 853/2004 prevede pentru laptele de oaie care se pasteurizează (tratament termic) un conţinut de germeni, la temperatura de 30 grade Celsius, de maxim 1.500.000, iar pentru laptele crud care va fi folosit fără tratament termic un conţinut de germeni de maxim 500.000. Prin mulsul manual, laptele vine în contact cu mediul înconjurător şi, de regulă, are o încărcătură de germeni mai mare faţă de aceste limite. Mulsul mecanic este eficient doar dacă oile au o producţie de cel puţin 0,4-0,5 litri/mulsoare.

Lacaune_b

Poate Mioriţa noastră să atingă această performanţă?
Rasele de ovine autohtone au producţii mixte şi pot atinge cu greu acest nivel productiv şi doar la începutul perioadei de muls (aprilie-mai). Excepţie fac populaţiile de oi Ţurcane breze din zonele Haţeg, Jieţ şi Ţigaia ruginie de Covasna, oi care au un potenţial de peste 100 kg de lapte muls per lactaţie.
O soluţie practică ar fi realizarea de oi hibride între femelele din rasele Ţurcană sau Ţigaie şi berbecii din rasele specializate pentru lapte (Lacaune, Friză, Awassi, Assaf). Atât în cercetare, cât şi în activitatea practică, cele mai bune rezultate, privind producţia de lapte şi longevitatea în exploatare, s-au obţinut la oile hibride Ţurcană x Lacaune.

Ameliorare genetică prin hibridare la Ţurcană
În tabel prezint schema de ameliorare genetică prin hibridare a producţiei de lapte la rasa Ţurcană. La proiectarea valorilor acestui tabel s-au luat în calcul indicii medii de oi fătate, prolificitatea, supravieţuirea mieilor până la înţărcare, ieşirile forţate din efectiv (pierderi prin sacrificări, mortalităţi) până la tunsul de bază, procentul de reformă la tunsul de bază şi pierderile la ovinele adulte, precum şi procentul de reformare. Totodată, s-a ţinut cont de necesarul de miori, mioare pentru înlocuirea oilor reformate şi ieşite forţat pe parcursul unui an.
Din analiza datelor tabelare, se poate observa că, la un efectiv de 1000 oi de rasă Ţurcană împărţite în două mari loturi (500 oi efectiv de selecţie şi 500 oi efectiv de producţie, încrucişate cu berbeci de rasă Lacaune, specializaţi pentru lapte), fără să scadă efectivul de oi mame, se pot obţine doar 190 mioare hibride pe an, destinate pentru lapte. La prima vedere nu pare o afacere eficientă, dar oile hibride de tipul Ţurcană x Lacaune aduc un spor la producţia de lapte de 50-70% şi au 4-5 lactaţii, până la vârsta de reformă. Berbecuţii hibrizi (242) se recomandă să fie valorificaţi toţi pentru carne la înţărcare (1-2 luni după fătare). Utilizarea lor pentru montă cu oi Ţurcane nu aduce un plus semnificativ la producţia de lapte, deoarece procentul de gene de la rasa perfecţionată va fi de doar 25% şi viabilitatea se va reduce. În acest caz, vigoarea hibridă la mioarele Ţurcană (75%) x Lacaune (25%) scade de regulă la jumătate, situaţie care se manifestă şi la încrucişarea între mioare hibride F1 şi miori hibrizi F1, din cauza segregării în F2 în proporţie de 1 (genotipul AA) + 2 (Aa) + 1 (aa), conform celei de-a doua legi a lui Mendel. Logic se pune întrebarea: cu ce berbeci vom monta oile hibride Ţurcană x Lacaune. În activitatea practică a oierilor din alte ţări europene, s-a demonstrat că cea mai eficientă variantă este montarea acestor oi hibride (F1) cu berbeci din rasele de carne specializate (Suffolk, Germana de carne cu capul negru, Dorper, Hampshire etc), variantă ce conduce la obţinerea de miei trihibrizi (de exmplu, Ţurcană 25%, Lacaune 25%, Suffolk 50%). Aceşti miei vor beneficia până la înţărcare de lapte matern la discreţie, produs de oile mame hibride (F1), şi se pot înţărca timpuriu la vârsta de 30-45 zile, cu o greutate de 14-17 kg, după care oile mame vor fi mulse timp de 5-6 luni. Această variantă s-a dovedit a fi foarte eficientă, îmbinând producţia de lapte cu cea de carne.


Producţie aproape dublă
Producerea de oi hibride de F1 între rasa Ţurcană x Lacaune a avut un început timid, dar rezultatele sunt senzaţionale şi totodată economice. Crescătorul Mihai Cioran, de la Ceala, jud. Arad, a realizat la oile hibride, de acest tip, o producţie aproape dublă de lapte (1,2-1,5 l lapte/zi), comparativ cu oile Ţurcane (0,6-0,8 l lapte/zi), şi viteză de muls mai mare. Acest crescător, pasionat şi orientat spre succes, utilizează o instalaţie de muls deservită de două persoane pentru mulsul a 450 de oi Ţurcane, hibride F1 şi Lacaune rasă pură, în numai două ore. Din laptele obţinut, care respectă normele europene de igienă, produce brânzeturi proaspete foarte căutate şi apreciate de clienţi.


MINIMISUL PENTRU BERBECI CONTINUĂ
Şi în acest an, în baza Ordinului MADR nr. 619/6.04.2015, se pot cumpăra berbeci (1/35 oi) cu certificat de origine din rasele de ovine specializate pentru lapte sau carne, pentru accesarea Sprijinului Cuplat Zootehnic la ovine. Oieri, beneficiaţi de această oportunitate şi cumpăraţi berbeci din rasele de ovine specializate pentru lapte sau carne, pentru a produce hibrizi mai eficienţi economic.

TABEL: SCHEMA DE AMELIORARE GENETICĂ PRIN HIBRIDARE A PRODUCŢIEI DE LAPTE LA RASA ŢURCANĂ

Observaţii: Oi Ţurcană 1000 - (100%); Natalitate - 105% (oi fătate 95%, prolificitate 110%); Miei înţărcaţi - 100%; Reformă adulte - (15%) + pierderi (mortalităţi, sacrificări) - 5%.

 tabpadm218_b

* Mioarele şi miorii pentru efectivul de selecţie (I + II) se asigură din nucleul de selecţie I;
** Mioarele pentru efectivul de producţie se asigură din nucleele de selecţie I (5) + II (87);
*** Berbecuţii din efectivul de producţie (242) vor fi vânduţi pentru îngrăşare la înţărcare;
**** Mioarele hibride F1 (190) se vor întreţine separat şi vor fi exploatate pentru producţia de lapte sau vor fi vândute către ferme comerciale.

 

 

Un articol publicat în revista Ferma nr. 5/210 (ediţia 15-31 martie 2018)

Vizualizat: 773 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Agriplanta-Romagrotec 2018

Agriplanta-Romagrotec 2018

„Din pasiune pentru agricultură” este motto-ul sub care Agriplanta-Romagrotec reuneşte cu succes tot ce este mai important în agricultura românească începând cu primăvara lui 2011. Desfăşurat în câmp, pe o suprafaţă de peste 36 hectare, evenimentul îmbină trei componente care îi asigură eficienţa: expoziţie în câmp, loturi demonstrative şi demonstraţii cu maşini agricole.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

AgriPlanta - RomAgroTec 2017 În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tehnologia vertical tillage, în interpretarea Great Plains
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?