Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Cum să INVESTIŢI EFICIENT în ferma de CAPRE pentru LAPTE?

Publicat: 17 februarie 2020 - 15:47
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Fermele de capre exploatate pentru lapte devin din ce în ce mai populare pentru crescătorii de animale de la noi din ţară.

 

Motivul este calitatea foarte bună a laptelui, producţia de lapte mai mare decât la oi şi preţul per litrul de lapte mai mare, în cazul în care există desfacere proprie. Din păcate, cererea pentru carnea de ied sau de capră este destul de scăzută, ea fiind căutată doar în anumite perioade ale anului, în special de Paşti sau dacă în zonă sunt producători de mezeluri (virşli). Când aveţi capre de rasă incluse în controlul oficial al producţiilor, tineretul cu pedigree poate fi valorificat la preţuri bune prin vânzarea ca animale de reproducţie.

Capre_b

Înfiinţarea unei ferme nu este deloc uşoară şi cei care intenţionează să intre în afaceri cu caprine, crescute pentru producţia de lapte, ar trebui să aibă mai multe lucruri în minte de la bun început, pentru ca afacerea lor să funcţioneze bine. În primul rând, e nevoie de o viziune clară asupra obiectivului de producţie, de cunoştinţe de specialitate, de un bun management şi cunoaşterea pieţei, de un nivel de producţie ridicat, prin folosirea optimă a tuturor resurselor disponibile, şi de un raport intrări/ieşiri bun, astfel încât activitatea să aducă profit.

Optimizarea costurilor cu furajarea şi cu forţa de muncă

Întrucât cel mai ridicat cost este cel cu furajele, este absolut necesar ca fermierul să producă furaje ieftine şi de calitate. De regulă, toate nutreţurile voluminoase (fân, semifân şi siloz) şi cât mai multe dintre furajele concentrate ar trebui să fie produse în fermă. Pe măsură ce cantitatea de lapte/capră creşte, costurile cu furajele şi cota lor în preţul de producţie al laptelui scad.

Al doilea cost mai ridicat, după furaje, este forţa de muncă. Acesta poate varia în funcţie de tipul de organizare, respectiv sistemul de producţie (intensiv, semiintensiv sau extensiv) şi de echipamentul folosit în fermă (muls manual sau mecanic). Cea mai mare parte a costului forţei de muncă este legată de muls, de hrănire, îndepărtarea gunoiului de grajd, întreţinerea echipamentelor şi de alte activităţi. Din cauza naturii specifice a forţei de muncă (personal calificat), costul cu salariile va rămâne ridicat.

Lapte de capra_b

Amortizarea investiţiei

Costurile cu amortizarea sunt legate de animale, clădiri, utilaje şi echipamente. Procentele de participare sunt diferite în funcţie de durata de amortizare. De exemplu, dacă un animal a fost cumpărat cu 1000 de lei şi iese din ciclul de producţie la vârsta de 7 ani, amortismentul anual va fi 1000/7 â 142,8 lei.

• O durată de viaţă productivă cât mai mare. Fiecare animal de reproducţie este tratat ca activ fix şi trebuie să se amortizeze singur, în timpul vieţii productive, care este în medie de 5 sau 6 lactaţii. Producţia de lapte de capră creşte de la prima până la a 3-a lactaţie şi începe să scadă după lactaţia a 5-a sau a 6-a. Dacă durata de producţie este scurtă, aceasta va încărca mult costul producţiei de lapte printr-o rată mai mare de înlocuire şi un număr mai mic de lactaţii. O hrănire bună, o condiţie corporală optimă, practici de gestionare adecvate pot extinde durata de viaţă productivă şi pot reduce costurile cu noile achiziţii pentru înlocuirea animalelor de reproducţie. Acest lucru este foarte important pentru animalele bune de muls, deoarece caprele care alăptează sunt animale sensibile şi au nevoie de îngrijire.

• Tineret de înlocuire din ferma proprie. Durata de viaţă mai lungă va creşte numărul de descendenţi obţinuţi de la caprele valoroase. Fiecare crescător are interesul de a obţine cât mai mulţi urmaşi, în special de la animale foarte productive, pentru a avea cât mai multe „gene bune” în efectivul său. De regulă, fiecare fermier ar trebui să obţină tineret de înlocuire din propria fermă pentru a reduce costurile cu achiziţiile. Rata de înlocuire este de aproximativ 15-20%, ceea ce înseamnă că 15-20% dintre animalele mai în vârstă şi ieşirile prin mortalităţi şi sacrificări de necesitate sunt înlocuite în fiecare an cu animale tinere. Caprele reformate sunt vândute pe piaţă pentru carne.

• Clădirile şi echipamentele trebuie să ofere condiţii pentru maximizarea producţiei şi, la fel de important, pentru bunăstarea animalelor. Producţia de lapte este sub influenţa puternică a factorilor externi, iar condiţiile de adăpostire sunt prioritare. Prin urmare, facilităţile pentru cazarea caprelor trebuie să fie funcţionale şi să ofere condiţii optime pentru întreţinerea lor, în special în perioada de iarnă. Producţia de lapte la fermele cu mai mult de o sută de animale necesită facilităţi specializate, cum ar fi sala în care se desfăşoară mulsul şi zona de păstrare a laptelui până la procesare/transport. De asemenea, principalele activităţi care implică un consum mare de forţă de muncă, cum ar fi furajarea, pot fi mecanizate. Nu trebuie uitate depozitele sau magaziile pentru păstrarea şi prepararea furajelor.

Rata de amortizare a clădirilor este de 3-5% pe an. Mecanizarea, vehiculele de transport, utilajele/sistemele de muls sunt active fixe în ferme, iar rata de amortizare a acestora este cuprinsă între 10 şi 20%.

Cheltuieli indirecte cu impact asupra producţiei


Alte costuri legate de producţie sunt serviciile veterinare şi medicamentele, cu o pondere de 1-2%, serviciile de mecanizare şi de reparaţii: 3-5% şi alte materiale şi servicii: 1,5%. În cazul evoluţiei unor boli în zonă, costurile cu vaccinurile şi tratamentele pot ajunge până la 10%. Costurile indirecte nu au un impact direct asupra rezultatelor producţiei.
Toate cifrele menţionate în articol sunt orientative şi pot fi diferite de la fermă la fermă. Puteţi analiza singuri factorii care le pot influenţa în funcţie de condiţiile specifice zonei, precum şi de sistemul de producţie şi de valorificare a laptelui.


STRUCTURA CHELTUIELILOR INIŢIALE ŞI ULTERIOARE INVESTIŢIEI

Este foarte important să cunoaştem structura investiţiei când dorim înfiinţarea unei ferme. Cei mai mulţi bani sunt necesari pentru instalaţii - 40%, urmează animalele de reproducţie - 25%, maşinile şi echipamentele - 30% şi furajele, respectiv medicamentele - 5%. Ulterior înfiinţării fermei, ponderea cheltuielilor se schimbă. Ordinea descrescândă a cheltuielilor este aceasta: costuri cu furajele, cheltuieli cu forţa de muncă, amortismente, energie electrică, combustibil, medicamente/tratamente, alte cheltuieli directe.
Structura costurilor pentru producerea laptelui este cu totul alta, depinzând de sistemul de producţie, de aria geografică (altitudine, climă, sol etc.) şi poate fi diferită în aceeaşi fermă, în funcţie de perioada din an. În preţul de cost al laptelui intră într-o proporţie mare cheltuielile cu furajele: 45-60%, cu forţa de muncă: 10-20%, servicii, transport, aşternut şi alte materiale: 3-5%, amortizare (devalorizare): 3-20%, alte costuri directe: 2-6% şi alte costuri indirecte: 2-8%.


Articol publicat în revista Ferma nr. 1/250 (ediţia 1-31 ianuarie 2020)

 

Vizualizat: 3407 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten
reclama art afetr lead

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Sistemul de ghidare Trimble GFX-750 testat la Soc. agricola AgroSlavia Cum își gestionează drenarea cei de la Campo d'Oro cu ajutorul sistemelor Trimble de la Vantage
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?