Kwizda
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

Cum rezistă PORCUL ROMÂNESC pe o piaţă inegală?

Publicat: 29 ianuarie 2018 - 00:44
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Turul organizat de Asociaţia Fermierilor cu Investiţii în Sectorul Suin (AFISS), în perioada 4 octombrie - 6 octombrie 2017, este o premieră. Timp de trei zile, jurnaliştii din presa agricolă au vizitat în trei judeţe, Bacău, Vrancea şi Suceava, ferme de reproducţie, de îngrăşare şi o unitate unde a fost creat un lanţ integrat, de la reproducţie, îngrăşare, abatorizare şi procesare.

Necazurile crescătorilor de porci sunt: lupta inegală cu importurile masive de carne de porc, teama de a nu fi acaparaţi de marile companii străine de creştere a porcilor şi un ajutor de bunăstare, de altfel singurul de care beneficiază, care-i limitează doar la trei serii de porci pe an şi nu-i încurajează să-şi dezvolte afacerile.
Asociaţia Fermierilor cu Investiţii în Sectorul Suin are 70 de membri, care deţin în total 500.000 de capete de porci.

PorcineClick pe poza pentru galerie!

Prima fermă - Pig Elita
Prima fermă vizitată a fost Pig Elita din localitatea Gologanu, judeţul Vrancea. Trei asociaţi, Maricel Lazăr, Neluţu Ştefan şi Ion Dediu, au avut ambiţia să pună pe picioare o fermă de îngrăşare a porcilor, transformând un grajd dezafectat într-o crescătorie modernă, fără să împrumute un leu din bănci. „Am pornit această afacere în perioada 2002-2003 prin achiziţionarea vechiului CAP, care conţinea două grajduri. La acel moment am profitat de o hotărâre de guvern emisă în legătură cu grajdurile dezafectate, dar şi de o subvenţie în valoare de 600 lei pe cap de scrofiţă, pe care le-am cumpărat din ferme atestate”, îşi aminteşte Maricel Lazăr.
Proprietarii fermei Pig Elita au înţeles că este foarte greu să aibă şi maternitate, şi crescătorie, iar după un timp au rămas cu partea de creştere a porcilor, dar doar după ce au îndeplinit condiţiile care se impuneau atunci prin hotărârea de guvern privind grajdurile dezafectate şi scrofiţele. ”Trebuia să ducem la bun sfârşit un ciclu de 5 fătări la scrofiţe, ceea ce echivala cu 2 ani şi jumătate, iar pentru grajduri aveam prioritate să le cumpărăm cu 10% mai puţin din valoarea iniţială. După această perioadă am făcut paşi destul de importanţi, continuând să ne dezvoltăm. Am investit în modernizarea unui singur grajd şi dorim să subliniem că am folosit bani din surse proprii, fără credite sau fonduri europene”, a mai spus Maricel Lazăr.

O capacitate de 1.500 de capete pe serie
Ferma Pig Elita cumpără purceii din Germania, rasa Durok, la preţul de 82 euro pentru un purcel de 25 kg, iar după îngrăşare îi livrează la abator. ”În fermă, noi, cei trei acţionari, muncim zi de zi pentru a duce mai departe această activitate.
Proiectele de modernizare din acest an au constat în achiziţionarea unui tractor de capacitate mare, a unei vidanje, a sistemului de reboxare, a transportorului automat pentru hrană, a grătarelor de sub purcei, a ventilaţiei şi a pavelelor. Toate acestea s-au făcut cu banii noştri. Ne dorim să modernizăm şi cel de-al doilea grajd, care este mai mare decât primul, însă putem face acest lucru doar prin accesarea unor fonduri europene, pentru că investiţia se ridică la 300-400 de mii de euro, iar noi nu ne permitem acest lucru”, declară Neluţu Ştefan.
O problemă de care se lovesc este aceea că nu găsesc să cumpere purcei de 25 kg din România. Pentru acest lucru ar trebui ca instituţiile statului să acorde sprijin pentru infiinţarea de maternităţi în acest sector. ”Suntem încrezători că vom reuşi să modernizăm şi cel de-al doilea grajd, că piaţa reproducţiei din România va creşte, astfel încât, şi noi, crescătorii de suine, să ne dezvoltăm şi să fim mai prosperi”, spune Neluţu Ştefan.

Silram Prest - fermă de reproducţie din bani europeni
Cea de-a doua fermă vizitată a fost Silram Prest, din comuna Cleja, judeţul Bacău. Soţii Ramona şi Silviu Saghin au construit o fermă de reproducţie din bani europeni. Un proiect în valoare de 1,5 milioane de euro, cu 50% intensitatea sprijinului, început în 2012 şi finalizat în 2017.
„Avem o fermă de reproducţie suine cu o capacitate de 550 de capete, din care 500 sunt scrofiţe F1, iar 50 sunt scroafe bunici, rasa Marele alb. F1 este o scrofiţă hibrid, o încrucişare între Marele Alb şi Landras. Familia noastră, părinţii de fapt, deţin încă două ferme de 2.000 de capete, a câte trei serii, totalizând 12.000 de capete pe an. Practic, această fermă de reproducţie a venit din necesitatea de a produce proprii noştri purcei pentru îngrăşare. La ora actuală, scroafele sunt deja la al doilea ciclu de fătare, iar un purcel finit la 25 de kg costă 55 de euro, faţă de 80-82 de euro cum se vinde în Germania, de exemplu. Avem FNC propriu şi un depozit de cereale de 1.300 de tone”, spun soţii Ramona şi Silviu Saghin.

Datoriile împing înainte ferma de suine
Lanţ integrat am văzut la ultima dintre fermele vizitate, Agrosuin din Vornicenii Mici, Suceava, la fermierul Gheorghe Scheuleac. ”Avem o fermă de îngrăşare cu trei cicluri pe an, 2.000 de capete pe ciclu, o fermă de reproducţie cu 450 de scroafe, în construcţie acum, un abator şi o mică fabrică pentru procesare. Sacrificăm 100 de porci pe zi şi fabricăm aproximativ 94 de produse, mezeluri”, spune fermierul.
Gheorghe Scheuleac a dat în judecată APIA pentru că l-a exclus de la plăţile compensatorii pe bunăstare pe motiv că porcii primesc oricum lumină naturală. Procesul a fost câştigat de fermier.
Ce împinge înainte o fermă unde există lanţ integrat? Simplu. Datoriile!


DIFICULTĂŢILE UNEI FERME DE REPRODUCŢIE
O primă problemă cu care se confruntă ferma Silram Prest este faptul că nu au intrat pe programul de subvenţie, pentru că nu există sesiune deschisă. Astfel, nu pot concura cu fermierii care au subvenţie pe fermele de reproducţie. ”Însă cea mai mare problemă din acest sector este valorificarea cărnii de porc, pentru care nu există o piaţă stabilă, un preţ fix şi corect. Formarea unei cooperative sau a unei asociaţii ne-ar ajuta foarte mult, pentru că astfel am putea negocia preţul pentru volume mai mari de carne cu marile abatoare, chiar şi pentru inputuri şi am putea concura cu marile companii cu capital străin, Premium Porc Group, Smithfield Prod”, declară Ramona şi Silviu Saghin.

Maricel Lazăr, Larisa Ene, Neluţu Ştefan, Ion Dediu
Maricel Lazăr: “Nu prea aveam idee în ce ne băgăm. Credeam că dacă părinţii noştri au crescut 2-3 porci, ne vom descurca şi noi, fiind familiarizaţi cu acest lucru. Însă, s-a dovedit că ceea ce ştiam noi nu avea nici o legătură cu ce se întamplă practic într-o fermă de creştere şi îngrăşare a porcilor. E total diferit, este o activitate intensă, destul de grea, care implică multă responsabilitate, timp şi mai ales muncă”.

Ramona ÅŸi Silviu Saghin

Soţii Ramona şi Silviu Saghin: ”Nu putem renunţa la fermă. Avem credite pe 10 ani, ne-am pus garanţie casele, maşinile. Singura cale de supravieţuire este dezvoltarea. Spre procesare nu ne putem orienta, pentru că oraşul Bacău este destul de mic. Realitatea am văzut-o când am avut un magazin în piaţă. Oamenii îşi cumpărau de doi lei carne tocată”.


Larisa Ene, preşedintele AFISS: ”Prin acest tur, am dorit să arătăm cine sunt aceşti fermieri mici. Sunt oameni care muncesc, pun suflet în afaceri de familie construite cu greu. Au făcut mari sacrificii şi vor să continue. Am vrut să atenţionăm autorităţile din România că fermierul mic trebuie să fie protejat. Fermierii mici au necesităţi aparte, nu au acelaşi acces la capital ca fermierii mari şi au nevoie disperată de plăţile compensatorii şi să beneficieze de ajutoare de stat”.

 

 

Un articol publicat în revista Ferma nr. 20/203 (ediţia 15-30 noiembrie)

Vizualizat: 538 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

AgriPlanta - RomAgroTec 2017

AgriPlanta - RomAgroTec 2017

Corina Mareş, director DLG InterMarketing, vorbeşte despre recent desfăşurata expoziţie în câmp AgriPlanta - RomAgroTec şi despre proiectele de viitor.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Agriplanta-Romagrotec 2018 Tehnologia vertical tillage, în interpretarea Great Plains
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?