Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Cum păstrăm RASA PURĂ? EFICIENŢA AMELIORATIVĂ a selecţiei genomice este ESENŢIALĂ!

Publicat: 06 septembrie 2017 - 12:15
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

GENETICA ÎŞI SPUNE CUVÂNTUL. Pentru ca o populaţie de animale să rămână în stare pură, ameliorarea structurii genetice a caracterelor acesteia trebuie să se realizeze, de regulă, pe calea selecţiei artificiale, ajutată într-un anumit fel de potrivirea genotipică a perechilor, numită consangvinizare apropiată sau îndepărtată. 

În esenţă, selecţia nu este altceva decât producerea generaţiilor următoare nu cu toţi indivizii care o compun, ci doar cu cei aleşi.

Dacă indivizii aleşi să producă generaţia următoare reprezintă elitele genetice ale populaţiei pentru unele caractere (posedă gene superioare pentru un caracter dat) şi nu elitele fenotipice, atunci numărul relativ de gene superioare va creşte în genomul generaţiei descendente şi, în consecinţă, manifestarea caracterelor pe care le determină se vor situa la un alt nivel decât era el la generaţia anterioară. Prin urmare, selecţia nu face altceva decât să „adune” în genomul populaţiei genele favorabile dezvoltării caracterelor luate în considerare de către zootehnicianul ameliorator.

genetica-animale_b

ATENŢIE! Acest fenomen are loc numai dacă animalele alese să producă noua generaţie sunt cu adevărat elitele genetice ale populaţiei! 
(...)

Reuşita secvenţializării şi descifrării genomului animalelor de fermă, precum şi dezvoltarea cunoaşterii în biologia moleculară au dus la apariţia în literatura de specialitate a unor metode cu ajutorul cărora zootehniştii amelioratori pot acum să precizeze, nu doar să estimeze valoarea genetică a animalelor.
Una dintre metode este ”selecţia ajutată (asistată) de markeri moleculari”, care este posibilă prin adăugarea la metodele de selecţie clasică a posibilităţii de a determina prezenţa sau absenţa în genomul individului a unor gene sau sectoare de ADN care marchează genotipuri superioare sau inferioare responsabile de o anumită calitate a produselor animale. Aplicarea ei în practica selecţiei a dus la un plus de eficienţă a ritmului şi complexităţii ameliorării unor caractere greu de ameliorat.
Cea de-a doua metodă care a stârnit interes şi entuziasm fără precedent printre fermierii ţărilor cu agricultură avansată este, „selecţia genomică a animalelor domestice”, care ia în calcul caracteristica întregului genom al animalului şi nu doar a unor părţi din acesta, aşa cum o face selecţia asistată de markeri moleculari.

Pe larg despre revoluţionarea geneticii, în revista Ferma, ediţia 1-14 septembrie 2017!

Vizualizat: 575 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



reclama header after big part 2 subpage - AMADA

Video

Ferma de vaci complet automatizată: robot de muls DeLaval, plug raclor, robot de hrănit viței

Ferma de vaci complet automatizată: robot de muls DeLaval, plug raclor, robot de hrănit viței

În Ferma Wagner, roboții își scot singuri cheltuiala! Pornind de la un efectiv matcă de numai 18 vaci, câte existau în fermă la momentul în care a preluat frâiele acestui business, Virigil Andru deţine astăzi o turmă de 140 de animale iar tehnica robotizată de muls, pe care a achiziţionat-o recent, îi conferă avantajul de a funcţiona cu un număr foarte mic de angajaţi. De altfel, robotul de muls DeLaval, pentru care a plătit aproximativ 130.000 de euro, reprezintă cea mai mare şi cea mai importantă investiţie din fermă, asigurând azi mulsul a 60 de vaci, cu o producţie medie zilnică de 27 de litri de lapte pe cap de animal. 

Reporter: Liviu Gordea
Imagine: Daniela Radiș

Semințe și tehnilogie Syngenta pentru cultura de pepene – Edina Uifalusi, Piscolt, jud. Satu Mare Branislav Giurici, despre cum și-a asigurat plantația de portaltoi de viță-de-vie Cum au combătut cei de la Cramele Recaș bolile și dăunătorii viței-de-vie cu Syngenta
Cultura anului 2021

Pe ce cultură mizaţi în anul agricol 2020-2021?