Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Cum obţineţi MAI MULTE OUĂ în sezonul rece?

Publicat: 26 ianuarie 2018 - 14:30
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

În ultima perioadă preţul ouălor a crescut destul de mult, din cel puţin două motive: 1. De sărbători cererea a fost mai mare; 2. În sezonul rece producţia de ouă scade, dacă nu se respectă tehnologia de creştere corespunzătoare privind condiţiile de microclimat şi de hrănire specifică sezonului.

Păsările, îndeosebi găinile ouătoare, sunt afectate de condiţiile nefavorabile ale anotimpului rece. Găinile ouătoare trebuie hrănite astfel încât să le asigurăm cerinţele pentru întreţinerea funcţiilor vitale, dar şi a celor pentru producţie.

Cerinţele nutritive ale găinilor ouătoare
• Cerinţele energetice. În condiţii normale, o găină de 1,5-2 kg are nevoie zilnic de 200-210 Kcal EM (energie metabilizabilă), pentru întreţinerea funcţiilor vitale, respectiv circa 120 Kcal pentru un ou, rezultând un necesar de 300-330 Kcal EM/zi/cap. Pe timp de iarnă, cerinţele cresc cu 20 sau chiar 30 la sută, ajungând la 360-380 Kcal EM/zi. Acoperirea cerinţelor energetice în condiţiile unor furaje care asigură 2750-2950 Kcal EM/kg se realizează prin circa 110-120 g de nutreţ combinat (NC)/zi.
• Cerinţele de proteină sunt la fel de importante. Pentru funcţiile vitale, o găină foloseşte 3-3,2 g PB/zi. Pentru producerea unui ou, ştiind că în medie acesta conţine 7-8 g proteină (la o digestibilitate a proteinei de 70-75% şi o valoare biologică de 75-80%), sunt necesare 14-15 g proteină brută (PB). Aceste cerinţe pot fi asigurate cu circa 110-120 g NC/zi, dacă furajul conţine 15-17% PB.
Cerinţele nutritive ale găinilor trebuie corelate cu vârsta şi cu nivelul producţiei realizate sau cu nivelul temperaturii ambientale. În perioada 22-40 săptămâni, găinile cresc în greutate, iar la rasele uşoare, în săptămânile 32-34 se consemnează şi nivelul maxim de producţie, cerinţele în acest interval fiind maxime.

gaini ouatoare_b
Calitatea proteinei din hrană trebuie apreciată pe baza conţinutului în aminoacizi esenţiali, în special lizină, metionină + cistină, triptofan. Neasigurarea acestora poate influenţa atât consumul de furaje, cât şi nivelul producţiei, respectiv mărimea ouălor. Un conţinut suboptim de metionină determină creşterea consumului de furaje. În cazul lizinei atât insuficienţa, cât şi excesul reduc consumul. S-a stabilit că metionina influenţează masa albuşului, iar lizina asigură greutatea normală a gălbenuşului.
Foarte importante pentru găinile ouătoare sunt cerinţele minerale, în special cele de calciu. Pentru un ou de 55-60 g, partea minerală reprezintă circa 10%. O găină elimină cu fiecare ou circa 2 grame de calciu. La un coeficient de utilizare de 50%, nivelul de asigurare al calciului în NC trebuie să fie de 2,8-3,3%, pentru a putea acoperi cerinţele zilnice. Necesarul de fosfor poate fi satisfăcut de un conţinut de 0,6-0,8% P, necesar pentru a asigura un raport Ca/P de 3,7/1.
Caracteristicile nutritive ale furajelor destinate găinilor ouătoare sunt: 2750-2950 Kcal EM/kg, 15-17% PB, 2,8-3,3% Ca, 0,6-0,8% P, 0,76% lizină, maxim 5% celuloză. Se poate observa că pentru fiecare cerinţă sunt date limite, nivelele fiind corelate de către fermier cu curba de ouat şi cu temperatura mediului.
În această perioadă, fermierii pot folosi în structura NC unele materii prime pe care le au în gospodărie sau altele, care pot fi cumpărate, şi anume: porumb 50-70%, orz, grâu 10-20%, şroturi de floarea-soarelui şi soia 10-15%, mazăre 5-8%, făină de lucernă 1-3% (tărâţele pot fi utilizate doar în proporţie de 0-5%, din cauza conţinutului în acid fitic şi al implicaţiilor acestuia în asigurarea minerală), furaje de origine microorganică 5 %, sare 0,3-0,35%, cretă furajeră 6,5-7,5%, fosfaţi 0,5-1% şi premix vitamino-mineral 1%.

Zona de confort termic şi procentul de ouat
Crescătorii particulari, care nu dispun de un mediu (microclimat) controlat şi ţin găinile mai mult afară, constată că efectele negative ale scăderii temperaturilor, sub limitele de confort termic, apar foarte repede. Pe lângă scăderea procentului de ouat, ei constată că găinile consumă mai mult furaj. Acest consum mai ridicat se explică prin aceea că o mare parte din energia furajului consumat este folosită pentru menţinerea constantă a temperaturii corporale.

oua in sezonul rece_b
Zona de confort termic la găini este situată între 18 şi 23 grade C. Iarna, la temperaturi de 2-15 grade C, producţia de ouă începe să scadă. Temperaturile cuprinse între +2 şi -7 grade C se înscriu în zona critică de temperatură scăzută, iar la -10 grade C găinile nu mai ouă deloc.
În mod normal, la temperaturi cuprinse în zona de confort termic, găinile trebuie să consume un furaj care să le permită exteriorizarea potenţialului productiv (corelat cu curba de ouat). Un astfel de furaj poate fi făcut de către orice crescător particular. În funcţie de posibilităţi, acesta poate fi format din: porumb 50%, orz sau grâu 20%, şrot de soia 17%, şrot de floarea-soarelui 4%. Partea minerală va fi reprezentată de carbonat de calciu 6,8%, fosfat monocalcic 1%, sare 0,2% şi premix vitamino-mineral 1%. Acest amestec asigură 2840 kcal energie metabolizabilă şi circa 16% proteină brută.
La o temperatură sub limita de confort termic se va creşte nivelul energetic al furajului combinat cu circa 5,8 kcal pentru fiecare grad Celsius. La furajul combinat redat anterior va trebui să ridicăm nivelul energetic cu circa 116 kcal, respectiv să-l aducem la 2956 kcal (2840+116). Această valoare se poate asigura printr-un amestec format din: porumb 66%, şrot de soia 21%, şrot de floarea soarelui 4%, carbonat de calciu 6,8%, fosfat monocalcic 1%, sare 0,2% şi premix vitamino-mineral 1%. Se poate observa în această structură absenţa orzului şi a grâului, componente cu valori energetice mai scăzute comparativ cu porumbul.
Prin urmare, în sezonul rece este recomandată folosirea porumbului alături de celelalte componente, deoarece valoarea lui energetică este mai mare decât a celorlalte cereale, ceea ce permite creşterea nivelului energetic al furajului combinat.

MICROCLIMATUL ŞI NIVELUL ENERGETIC AL NUTREŢULUI COMBINAT
În funcţie de temperatura mediului ambiant, nivelul energetic al furajului combinat se va ajusta astfel: la o temperatură sub limita de confort termic se va creşte nivelul energetic al furajului combinat cu circa 5,8 kcal pentru fiecare grad Celsius. Exemplu: la temperatura de 0 grade C, nivelul energetic al furajului combinat va fi crescut cu 116 kcal (20x5,8) peste valorile energetice recomandate de literatura de specialitate. Surplusul energetic va putea fi folosit pentru menţinerea constantă a temperaturii corporale, fără a afecta procentul de ouat.

Articol publicat in revista FERMA - ianuarie 2018

Vizualizat: 4434 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării #danubedelta #delfini #sulina

Video: Calin Ene

Revista Ferma și o echipă de pasionați de turism prietenos cu mediul îți aduc zilnic delta la tine acasă și te invită, totodată, acasă în Sulina Fabuloasă, într-un inedit Drum De Deltă, un proiect de vacanță cum nu se poate mai necesar după o perioadă lungă care ne-a pus la grea încercare pe toți.

Citeste despre proiect aici: https://www.revista-ferma.ro/proiecte-ferma/drum-de-delta-vezi-si-evadezi

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Ridichea furajera - cea mai buna cultura pentru inverzire Tractoarele Massey Ferguson și încărcătoarele Weidemann în acțiune!
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?