Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Cum o mai duc oierii români? Bani, probleme, beneficii...

Publicat: 18 februarie 2020 - 08:06
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

A trecut şi 2019, anul în care oierii şi-au pus puţine speranţe că oieritul, un sector important al agriculturii româneşti, va fi profitabil. Acum, la început de nou an, crescătorii îşi fac un bilanţ al realizărilor şi al nerealizărilor din anul anterior, după care se gândesc la proiectele de viitor.

După câţiva ani de indecizii sau măsuri controversate, oierii au sperat că 2019 va fi ceva, ceva mai bun. Cei mai mulţi oieri cu care am stat de vorbă susţin că anul 2019 a venit cu mari surprize, şi bune, şi rele, dar a fost un an financiar mai favorabil, peste media ultimilor trei ani.

Începem cu problemele

Dintre nerealizări, deficitul de forţă de muncă a avut impactul negativ cel mai semnificativ. A devenit o raritate să mai angajezi ciobani profesionişti, pasionaţi şi pricepuţi, mai ales mulgători, dispuşi să muncească şi să supravegheze 24 ore/zi ovinele date în grijă. Chiar şi în zonele tradiţionale de creştere a oilor tot mai rar tinerii vor să devină oieri sau ciobani, iar generaţia de păstori adulţi se răreşte lună de lună.
Criza forţei de muncă se amplifică şi mai mult, marcată de tendinţa de creştere, în continuare, a efectivelor de ovine, mai cu seamă dacă Regatul Unit al Marii Britanii părăseşte Uniunea Europeană.
Din nou în anul 2019 a apărut un fenomen de forfecare, prezent şi în anul 2018, când la efective de ovine tot mai numeroase forţa de muncă calificată disponibilă a fost tot mai rară şi mai scumpă. Astfel, un mare număr de oieri au muls efective mai mici sau au renunţat total să mulgă oile, lăsând mieii să sugă până în lunile iulie-august când s-au înţărcat singuri (autoînţărcarea).

Ovine_b

Şi dificultăţile anului care a trecut nu se opresc aici...

Oierii au semnalat că la multe primării care nu au realizat amenajamentele pastorale, contractele de închiriere/concesiune s-au făcut pe o durată de doar unu, doi sau trei ani. Conform legislaţiei actuale (Ordonanţa 34/2013, Legea 75/2019), amenajamentul pastoral este obligatoriu pentru încheierea contractului de concesionare a suprafeţelor de pajişti, pentru ca deţinătorii de animale erbivore să primească subvenţii pe suprafaţa de pajişte concesionată, cu obligaţia respectării şi aplicării lucrărilor prevăzute în aceste amenajamente.
Rezultatul? Aspectul dezolant al unor mari suprafeţe de pajişti, îndeosebi în zona de deal şi montană, unde păşunile permanente sunt invadate de arbuşti, pipirig, ferigă, scaieţi şi ochiuri de apă, cu efect negativ asupra cantităţii şi valorii nutritive a producţiei de iarbă.
Dar, atenţie, oieri! Începând cu anul 2020 este obligatorie aplicarea amenajamentului pastoral (Legea 75/2019) pentru a accesa, de la APIA, subvenţia pe păşune.

Oile văd tot mai rar păşunile alpine

Crescătorii de oi care în perioada călduroasă a anului păşunează oile în zona montană sunt disperaţi de frecventele atacuri ale urşilor şi/sau lupilor în turmele de oi. România deţine peste 50% din efectivul european de urşi. Oare statele vecine din vestul Europei, care au suprafeţe întinse în zona montană, de ce ţin, de regulă, aceste animale numai în rezervaţii? La noi, an de an, s-a accentuat refuzul multor oieri români de a mai păşuna oile în zona montană. Sau merg cu ele numai pe o perioadă scurtă, ca să justifice încasarea subvenţiei pe suprafaţa de păşune montană concesionată. Oile se văd tot mai rar pe păşunile alpine, iar efectul este invadarea acestor terenuri cu arboret montan fără valoare economică.
Într-un raport publicat anul trecut, la începutul lunii decembrie, Comisia Europeană estima că cererea pentru produse ecologice va fi mai mare în următorii zece ani, mai ales în perioada 2020-2025, iar preţul acestor produse va fi cel puţin dublu. Prin politici de stimulare a creşterii ovinelor în zona montană, prin măsuri de protecţie a lor şi prin activităţi de întreţinere a păşunilor montane (defrişarea de arboret, târlire, supraînsămânţare etc.), România poate produce cantităţi importante de produse ecologice foarte căutate şi apreciate pe piaţa internă şi externă.
Revenind la greutăţi, bunele intenţii ale programului cu lâna s-au lovit de apetitul de afaceri al celor care o achiziţionează şi care pretindeau să o ia pe gratis sau chiar să îi plătească şi transportul, condiţie pentru eliberarea documentelor de achiziţie.

Ovine_b

Cel mai bun preţ al mieilor grei din ultimii 30 de ani

Anul 2019 a adus pentru oieri şi unele beneficii.
Valorificarea ovinelor pentru carne, activitate care deţine ponderea în structura veniturilor anuale ale oierilor români, a avut fluctuaţii majore. Unii oieri români şi-au mai rotunjit veniturile, accesând SCZ.
În ceea ce priveşte vânzarea tineretului, reamintim că în toamna anul 2018 preţul de achiziţionare a mieilor a scăzut dramatic în luna decembrie până la 5,5-4,5 lei/kg în viu. Începutul anului 2019 i-a prins pe mulţi oieri cu mieii destinaţi pentru vânzare în stoc. Însă, în cursul lunii ianuarie 2019, Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor a definitivat Certificatul de export a ovinelor în viu cu Organizaţia Veterinară din Iran pentru ca această ţară să importe un efectiv de 800 mii ovine în viu. La începutul lunii februarie a început exportul şi preţul de achiziţie s-a ridicat la 9,5-10 lei/kg în viu. Această perioadă favorabilă nu a durat mult după ce o persoană politică importantă a anunţat oficial că ambasada României se va muta la Ierusalim de la Tel Aviv. Între timp lucrurile s-au mai liniştit.

În Siria acţiunile militare s-au redus ca amploare, iar la începutul toamnei s-a reluat exportul către Iran şi către alte ţări arabe, iar cererea fiind mare, preţul mieilor grei a crescut din nou la 9,5-10 lei/kg greutate vie, ajungând spre sfârşitul anului trecut la 11-12 lei/kg greutate vie, cel mai mare preţ obţinut pentru mieii grei îngrăşaţi (35-50 kg) de ani buni.
Mieii de lapte au fost vânduţi în apropierea Sărbătorii de Paşti cu 10-11 lei/kg în viu, dar în perioada noiembrie-decembrie preţul a ajuns la 14-15 lei/kg în viu.

Putem afirma că în anul 2019 s-au obţinut, în a doua perioadă, cele mai ridicate preţuri pentru mieii livraţi la export în ultimii treizeci de ani.
Laptele de oaie a avut o piaţă favorabilă şi în anul 2019, fiind achiziţionat la acelaşi preţ ca şi în anii anteriori, cu 2,7-3 lei/litru, dar cererea a fost mai mare, iar oferta a scăzut din cauza deficitului de ciobani mulgători. Brânzeturile din lapte de oaie sunt tot mai solicitate la export şi unităţile de procesare fac oferta de preluare a unor cantităţi mai mari şi la preţuri ceva mai ridicate.
Pe baza realităţilor din oieritul românesc, consider că Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale ar trebui ca, din acest an, prin politici concrete, să subvenţioneze sistemele de parcelare a păşunilor (plase speciale, garduri electrice etc.) şi achiziţionarea instalaţiilor de muls mecanic a oilor cu cel puţin 50% din valoarea lor, pentru a suplini deficitul de forţă de muncă. Oierii o merită din plin.
La Mulţi Ani, oieri, cu sănătate şi prosperitate!


LACUNE ÎN LEGISLAŢIA PENTRU ACORDAREA SCZ
Unii oieri români şi-au mai rotunjit veniturile şi prin cumpărarea de berbeci cu certificat de origine (zootehnic), conform Ordinului 619/2015 la art. h, care prevede că efectivele de femele ovine neînscrise într-un registru genealogic, pentru care se acordă SCZ (sprijin cuplat în zootehnie), respectă raportul de sexe de minim un berbec cu certificat de origine la 35 femele de ovine (între 1 an la 31 martie şi maxim 8 ani la adulte). S-a mers pe buna-credinţă, dar foarte mulţi oieri au cumpărat berbeci din varietăţi diferite de oi sau chiar din rase diferite faţă de oile personale. Efectul? În ultimii trei ani (2016-2019), în asemenea situaţii, s-a produs tineret ovin pestriţ care nu mai respectă caracterele de exterior ale rasei şi/sau ale varietăţii. Oierii se justifică spunând că au cumpărat berbecii cu certificat de origine de acolo de unde au găsit sau cu oferta de preţ cea mai mică, fără a ţine cont de rasă şi de varietatea din ferma proprie.
Consider că articolul ”h” trebuie completat astfel: ”un berbec cu certificat de origine de aceeaşi rasă şi varietate cu oile din ferma proprie sau din rasele specializate din import pentru a realiza hibrizi performanţi”. Altfel, selecţia după exterior a raselor autohtone de ovine, realizată de sute de ani de moşii şi strămoşii noştri, va fi în zadar.

 

ROMVAS - O NOUĂ RASĂ DE LAPTE
Avem puţine rase de ovine româneşti (12), dar la Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare pentru Creşterea Ovinelor şi Caprinelor Săcuieni Bacău, prin efortul unor cercetători competenţi, s-a creat şi anul trecut s-a omologat o nouă rasă de ovine, denumită Romvas, prin încrucişarea berbecilor de rasă Awassi cu oi Ţigaie ruginie, pe baza unui program riguros ştiinţific. Această nouă rasă produce între 160 litri (la mioare) şi 200-250 litri de lapte la oile adulte şi se pretează bine la mulsul mecanic. Bravo lor!

Articol publicat în revista Ferma nr. 1/250 (ediţia 1-31 ianuarie 2020)

 

Vizualizat: 1083 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării #danubedelta #delfini #sulina

Video: Calin Ene

Revista Ferma și o echipă de pasionați de turism prietenos cu mediul îți aduc zilnic delta la tine acasă și te invită, totodată, acasă în Sulina Fabuloasă, într-un inedit Drum De Deltă, un proiect de vacanță cum nu se poate mai necesar după o perioadă lungă care ne-a pus la grea încercare pe toți.

Citeste despre proiect aici: https://www.revista-ferma.ro/proiecte-ferma/drum-de-delta-vezi-si-evadezi

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Ridichea furajera - cea mai buna cultura pentru inverzire Tractoarele Massey Ferguson și încărcătoarele Weidemann în acțiune!
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?