Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Cum îngrăşăm corect porcul de Crăciun?

Publicat: 02 decembrie 2020 - 19:02
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Furajarea porcilor în perioada de finisare a îngrăşării, înainte de sacrificare, este decisivă pentru calitatea cărnii şi a grăsimii. Iată ce furaje alegem şi cum le folosim în raţie!

Fără îndoială, pentru obţinerea unor bucate gustoase din porc este necesară o materie primă de calitate. Caracteristici precum culoarea, aspectul exterior, mirosul, consistenţa, dar şi frăgezimea, suculenţa, gustul şi aroma definesc calitatea cărnii şi a grăsimii de porc, iar aceste elemente depind esenţial de hrănirea în perioada de finisare.

ingrasarea porcului CANVA_b foto: canva.com

 

6 categorii de furaje

 

Principalele categorii de furaje cu influenţă asupra performanţelor creşterii şi asupra calităţii cărnii şi a grăsimii la animalele sacrificate sunt:

  1. Furaje concentrate (la care, cerealele şi leguminoasele cultivate deţin ponderea);
  2. Furaje proteice de origine vegetală (subprodusele industriale; de exemplu şroturile de soia);
  3. Furaje de origine animală (făina de carne, de peşte sau de sânge);
  4. Furaje proteice mixte (lapte, lapte praf, drojdii furajere, anumite grăsimi animale şi vegetale);
  5. Furaje de volum (nutreţurile suculente, cele fibroase şi cele verzi);
  6. Nutreţuri combinate industriale (amestecuri de componente de diferite provenienţe - cereale, leguminoase, subproduse industriale, concentrate proteice etc., la care se adaugă minerale, vitamine şi aditivi furajeri).

 

Ce eliminăm/reducem din raţie?

 

Benone Pasarin 2_b

Indiferent de modul de creştere - intensivă sau în gospodării -, furajarea porcilor are cea mai mare influenţă atât asupra costului per kilogramul de carne obţinut, cât şi asupra calităţii carcaselor, asupra sănătăţii animalelor şi a performanţelor de reproducţie şi de producţie. ”În perioada de finisare, adică înainte de sacrificare, anumite categorii de furaje trebuie să fie reduse cantitativ sau chiar eliminate din raţia furajeră”, sublinia Benone Păsărin, profesor la USAMV Iaşi şi membru corespondent ASAS.

  1. Făina de porumb nu trebuie utilizată în exces (peste 80% din raţie), deoarece determină carcase mai grase, cu slănină “moale” sau lipsită de consistenţă, grăsimile mai moi râncezind întotdeauna mai repede comparativ cu cele mai dure.
  2. Proporţiile de secară din reţete nu trebuie să depăşească 25-30%, deoarece pot provoca deranjamente respiratorii şi nervoase, stări de diaree şi unele eczeme, chiar şi la porcul gras.
  3. Ovăzul, deşi este bogat în substanţe nutritive uşor digestibile, având cca. 2720 Kcal EM/kg şi cca. 11,0% P.B. (0,4% lizină), nu se recomandă în finisarea îngrăşării deoarece reduce din calităţile grăsimii şi chiar ale cărnii.
  4. Șroturile de soia reprezintă componenta de bază în echilibrarea proteică a raţiilor de hrană, conţinând între 44,0-48,0% P.B., însă, la finisare, proporţia de participare în nutreţurile combinate trebuie redusă, deoarece afectează calităţile cărnii şi ale grăsimii.
  5. Făina de peşte se scoate sau se reduce drastic din reţeta de finisare a porcilor graşi deoarece imprimă un gust neplăcut cărnii şi grăsimii.
  6. Făina de sânge nu se utilizează în ultima parte a îngrăşării deoarece porcul o metabolizează mai greu.
  7. Restricţia moderată a bostănoaselor, care au un excedent de apă, şi a resturilor lichide de tip alimentar.

 

 ingrasarea porcului 2_b

foto: canva.com

Ce adăugăm în hrană?

 

În schimb, porcii pot fi alimentaţi cu lapte şi zer, în proporţie de 20% din raţie, pentru valorificare eficientă a hranei şi cu efecte benefice asupra calităţii cărnii şi a grăsimii.

De asemenea, dacă la începutul perioadei de finisare porcii se pot hrăni cu rădăcinoase, tărâţe, dovlecei (pentru obţinerea unui spor zilnic de minim 500 g), în ultimele 30-40 de zile, se recomandă ca, pe lângă înlocuirea treptată a suculentelor şi ovăzului cu orz, mazăre şi secară, să fie mărită cantitatea de nutreţ combinat, care poate fi numit "de finisare" a îngrăşării, având un nivelul proteic de cca. 14% P.B. (cu 0,55-0,65% lizină) şi cca. 3000 Kcal E.M./kg.
Un conţinut al raţiei furajere mai mare în celuloză (de maximum 15%) determină o calitate mai bună a carcasei.
La fel de mult contează şi modul de prezentare a furajelor, respectiv grăunţe întregi, sparte sau măcinate, tratate termic sau nu, administrate la jgheab sau pe sol.

 

3 amestecuri furajere indicate

 

Orientativ, în perioada de finisare a îngrăşării se pot constitui următoarele amestecuri de furaje (necesare pentru o zi, două tainuri, la porcine de peste 100 kg/ individ):

  • 3,2-5,0 kg cartofi fierţi, în amestec cu 2-2,5 kg concentrate măcinate mijlociu (grăunţe) şi, dacă se cultivă în gospodărie sau în regiune, 0,3-0,4 kg făină de fân de lucernă şi lapte sau zer;
  • 4 kg de cartofi fierţi şi 4 kg de sfeclă tocată, nefiartă, în amestec cu 1 kg de concentrate măcinate mijlociu şi lapte sau zer;
  • 8-12 kg de resturi culinare, la care se adaugă obligatoriu 1,7-2,5 kg concentrate, amestecul fiind administrat sub formă de pastă. Recomandare: Concentatele măcinate au efect maxim dacă sunt alcătuite din porumb măcinat (făină) 30%, orz măcinat (făină) 25%, tărâţe de grâu 25-30% şi uruială de mazăre 10%.

ingrasarea porcului 4_b

 

CUM FINISĂM PORCUL CUMPĂRAT?

 

La porcii îngrăşaţi în familie, cu o zi înainte de sacrificare, nu li se mai dă nimic de mâncare, ci doar apă pentru băut, călduţă şi cu puţină sare. În acest fel, stomacul şi intestinele vor fi parţial golite.
Porcul cumpărat necesită o perioadă de odihnă de minim 6-8 ore după transport, apoi până la sacrificare (una, două săptămâni) să i se administreze cel puţin un tain/zi de hrană bogată în zaharuri, cum ar fi cartoful şi napii. După transport, când porcul este deja liniştit, trebuie să i se dea apă la discreţie (necesarul zilnic este de cel puţin 7 l pentru fiecare sută de kg greutate).

 

un articol de
PETRONELA COTEA MIHAI
redactor Radio România Iaşi

Vizualizat: 12189 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Tehnologia aplicată la tomate de Florin Pop

Tehnologia aplicată la tomate de Florin Pop

Află care este tehnologia folosită pentru cultivarea tomatelor în solar de Florin Pop, în Seleuş, judeţul Arad. Fermierul cultivă cultivă legume pe două hectare (din care 60 de arii solarii) şi de peste 10 ani foloşte programul tehnologic Syngenta pentru protecţia plantelor şi combaterea dăunătorilor.

Reporter: Gheorghe Ghișe

Video: Zsolt Tamássy

Semințe și tehnilogie Syngenta pentru cultura de pepene – Edina Uifalusi, Piscolt, jud. Satu Mare Branislav Giurici, despre cum și-a asigurat plantația de portaltoi de viță-de-vie Cum au combătut cei de la Cramele Recaș bolile și dăunătorii viței-de-vie cu Syngenta
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?