Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

Cum hrănim mieii care nu s-au vândut de Paşti?

Publicat: 03 iunie 2022 - 12:34
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Întâmplarea a făcut ca zilele trecute să stau de vorbă cu un crescător de ovine care avea peste o mie de oi mame și mulți miei de lapte, pe care îi înțărcase și se așteptau să îi vândă pe toți.

Întrucât prețul de cost al furajelor a crescut mult, 1 kg de porumb boabe ajungând la 2 lei!, crescătorii au fost nevoiți să majoreze prețul de vânzare a mieilor. Sunt zone din țară unde prețul unui kg de carne de miel a ajuns, în piețe, la 60 lei kg de carcasă.

 

CE FACEM CU BERBECUŢII?


În aceste condiții este foarte posibil ca, după Paști, crescătorii să rămână cu mai mulţi miei nevânduți. Femelele pot fi păstrate pentru reproducere și pot înlocui oile reformate, ori crescătorii își pot mări efectivul matcă. Însă, ce se poate face cu berbecuții rămași nevânduți? Aceștia ating greutăți de 16-20 Kg la 60-75 zile. O variantă ar fi îngrășarea intensivă a acestora.

cresterea mieilor 01_b 

SPOR ASIGURAT DE CONCENTRATE


Majoritatea crescătorilor de oi au în această perioadă fân de lucernă ca și sursă de proteină și de celuloză. De asemenea, au și cereale (porumb, orz) ca și materii prime energetice. Pentru a obține un spor mare în timp scurt este nevoie de o cantitate mare de concentrate.

Pe lângă fânul de lucernă, crescătorii își pot face un amestec furajer (AF) cu diferite materii prime, existente în fermă ori cumpărate din comerț. Fiind vorba de îngrășare intensivă, de nelipsit este premixul vitamino-mineral ca și sursă de microelemente și vitamine.

Este important să se asigure și partea minerală, respectiv sarea, carbonatul de calciu ca și sursă de calciu și fosfații ca și sursă de fosfor.

 

STRUCTURA AMESTECULUI FURAJER


fân de lucernă mărunţit 20-30%

grăunţe de cereale (porumb, orz) 50-60%

furaje proteice vegetale 7-15% (mazăre, şroturi de floarea soarelui)

melasă 6-8%

sare 2-3%

cretă furajeră 1-1,5%

fosfaţi 0,5-1%

premix vitamino-mineral 1%

În faza de îngrăşare propriu-zisă se asigură raţii de tip concentrat care să permită obţinerea unor sporuri de 250-300 g/zi, cu un consum specific de 3,4-3,81UFC/Kg spor. În raţie se pot utiliza 0,4-0,6 Kg fân, ca atare şi AF în cantități de 0,6-0,8 kg.

 

DE CE ADĂUGĂM MAI MULTĂ SARE?


În mod obișnuit, la rumegătoare, proporția de sare este de 1%. Îngrășarea în sistem intensiv a berbecuților presupune cantități mari de furaje concentrate, fapt care nu este caracteristic rumegătoarelor.

Consumul acestor concentrate determină formarea unor produși de metabolism care se depun la nivelul rinichilor si determină apariția urolitiazei. Pentru a preveni această afecțiune în amestecul furajer se introduc cantități mari de sare, ceea ce determină un consum mare de apă, și astfel intensificarea diurezei.

Pentru a crește palatabilitatea amestecului furajer, care în această situație are gust sărat, se încorporează melasa care acoperă gustul de sărat, dând un gust dulce amestecului furajer.

 

cresterea mieilor 02_bÎNGRĂŞARE DOAR DUPĂ ACOMODARE


Întrucât în hrana berbecuților vor intra și alte categorii de furaje, pe care ei nu le-au consumat până atunci, premergător îngrăşării propriu-zise, tineretul ovin trebuie supus unei perioade de acomodare,astfel încât microorganismele de la nivelul tubului digestiv să se obișnuiască cu substanțele nutritive din furajele noi.

Acomodarea este necesară și dacă berbecuții sunt mutați în alt adăpost ori în altă fermă. Ei trebuie să se acomodeze cu noua locație, mutarea animalelor dintr-un loc în altul constituind un stres pentru organism.

Acest tip de îngrășare durează până la 6-8 luni, când berbecuții ating greutăţi de 40-45 kg și pot fi livrați la export în țările arabe.

Tabel 1 - Raţie pentru un berbecuţ supus îngrăşării intensive, în greutate de 20 kg, cu un spor mediu zilnic de 250 g

În tabelul 1 este prezentată o variantă de rație pentru un berbecuț în greutate de 20 kg care depune un spor mediu zilnic de 250 g. În acest caz berbecuțul va consuma 0,5 kg fân de lucernă si 0,7 kg amestec furajer. 

Specificare

kg

SU

(kg)

UFC

PDIN

(g)

PDIE

(g)

Ca

(g)

P

(g)

Necesar

 

 

0,79

96

96

6,8

2,7

Fân lucernă

0,5

0,42

0,22

44

37

6,3

1,0

AF

0,7

0,57

0,60

56

62

4,9

3,6

Total

 

0,99

0,82

100

99

11,2

4,6

 

Tabel 2 - Structura amestecului furajer 

Specificare

%

SU

(kg)

UFC

PDIN

(g)

PDIE

(g)

Ca

(g)

P

(g)

Fân de lucernă

20

17,00

8,80

1780

1500

254

42,0

Porumb

59

50,74

65,49

4130

6077

17,7

177,0

Şrot floarea soarelui

8

7,12

5,12

1744

912

21,6

72,8

Melasă

8

6,09

6,32

384

432

21,6

3,2

Sare

2

 

 

 

 

 

 

Cretă furajeră

1

 

 

 

 

390

 

Fosfat disodic

1

 

 

 

 

 

260

Premix

1

 

 

 

 

 

 

Total

100

80,95

85,73

8038

8921

704,9

513

Revine la 1 kg

-

0,81

0,86

80

89

7,0

5,1

 

un articol de

LAVINIA ŞTEF

USAMVB Timişoara

Vizualizat: 2011 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



reclama header after big part 2 subpage - AMADA

Video

Cum se pastrează merele peste iarnă!

Cum se pastrează merele peste iarnă!

Când este perioada optimă pentru recoltarea merelor? Cum le depozităm și unde? Ioan Jula, pomicultor din jud. Sibiu, ne dă câteva sfaturi legate de păstrarea merelor peste iarnă pentru cei care au o livadă mică în curte.

Massey Ferguson a revoluționat productivitatea în ferma familiei Popa din Cerăt, jud. Dolj Amazone Condor - semănat direct și fertilizare cu rată variabilă Plugul rotativ FALC - o soluţie eficientă pentru orice teren
Preţul îngrăşămintelor

Preţul îngrăşămintelor a crescut, ce veţi face?