Kwizda
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

Cum gestionăm INFERTILITATEA de toamnă la PORCINE?

Publicat: 12 septembrie 2017 - 10:16
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

În fiecare toamnă fermierii se confruntă cu probleme ale fertilităţii scroafelor, indiferent de cât de performant ar fi managementul acestora. Este un dat biologic care, aşa cum am mai spus, reprezintă o moştenire de la rubedeniile sălbatice - Sus scrofa. 

Iată cele mai importante efecte ale disfuncţionalităţii hormonilor asupra fertilităţii scroafelor domestice!
Unul dintre cele mai „dureroase” efecte asupra performanţelor fermei este reprezentat de scăderea - uneori dramatică - a ratei fătării în acest sezon nefast pentru producători. Analize extrem de bine cotate de către comunitatea ştiinţifică au demonstrat că diferenţele privitoare la rata fătării din primăvară faţă de toamnă pot să depăşească şi 20%, după unii autori (Mattioli şi col.,1987).
Un al doilea efect nefast al sezonalităţii acţiunii hormonului melatonină este întârzierea instalării pubertăţii la scrofiţe, fenomen de asemenea moştenit de la rudele sălbatice. În acest caz lucrurile sunt şi mai complexe, pentru că apariţia primului ciclu de călduri, odată cu instalarea pubertăţii, este modulat nu numai de durata zilei lumină, ci şi de prezenţa şi acţiunea feromonilor produşi de vier, acolo unde acesta este cazat în aceeaşi incintă cu scrofiţele. Unele studii au demonstrat că în perioada vară/toamnă scrofiţele ating pubertatea cu o întârziere de peste zece zile faţă de celelalte perioade ale anului, ceea ce implică efecte economice, costul furajului per animal crescând semnificativ până la prima montă.
Nu este lipsit de interes nici al treilea efect al disfuncţionalităţii hormonilor asupra fertilităţii, şi anume creşterea intervalului de timp dintre înţărcare şi monta fecundă ulterioară acesteia. Cele mai dramatice schimbări par să se regăsească la scroafele aflate după prima fătare, respectiv înţărcare, remarcându-se o prelungire semnificativă a acestui interval, cu precădere în fermele de dimensiuni mai mari şi în zonele geografice cu veri călduroase.

scroafe-fertilitate_b

Furajarea în perioada critică a infertilităţii de toamnă este foarte importantă, nu numai din perspectiva nivelului energetic, ci şi a cantităţii zilnice de furaj administrată scroafelor. În majoritatea studiilor, administrarea a peste 3,5 kg furaj/zi scroafelor gestante - faţă de doar 2,5 kg - a condus la o creştere a ratei fătării cu peste 5% în perioada critică a infertilităţii de toamnă. Motivaţia pare să fie una legată tot de hormoni şi sintetizarea acestora de către organism. (…)

De asemenea, factorii de mediu influenţează mult infertilitatea scroafelor. Cum puteţi gestiona situaţia, aflaţi din revista Ferma, ediţia 1-14 septembrie 2017!

Vizualizat: 390 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Vacile superproductive, dovada progresului genetic!

Vacile superproductive, dovada progresului genetic!

Cine şi-a făcut anul acesta timp pentru a vizita INDAGRA, expoziţia naţională de agriculută, a putut admira la standul Asociaţiei HolsteinRo câteva dintre cele mai performante vaci de lapte din România. Printre acestea, un exemplar aparţinând societăţii Panifcom Iaşi, administrată de Liviu Bălănici, care a încheiat cea de a doua lactaţie cu o producţie de 13.636 de litri, iar în primele 128 de zile din lactaţia a treia a ajuns la 6.800 de litri.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Porc Crescut Româneşte Strugurii moldoveneşti, la mare căutare
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?