Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Cum administrăm celuloza brută rumegătoarelor

Publicat: 12 martie 2020 - 10:11
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

În această perioadă, rumegătoarele consumă furaje specifice perioadei de stabulaţie, precum fibroase, grosiere, silozuri şi altele.

În sistem gospodăresc se exagerează fie cu administrarea furajelor fibroase, reprezentate de diferite categorii de fânuri, fie cu grosierele, înţelegând prin acestea paie, coceni, ciocălăi de porumb, vreji de leguminoase etc. Aceste categorii furajere sunt necesare rumegătoarelor, deoarece conţin celuloză brută (CB) sau fibre brute, dar nu trebuie folosite în cantităţi mari.

Cum administrăm celuloza brută rumegătoarelor_b

În urma solubilizării acide a componentelor membranelor celulare, reziduul obţinut se numeşte celuloză brută sau fibră brută şi este alcătuit din celuloză, hemiceluloză, substanţe pectice şi substanţe încrustante reprezentate de lignină, cutină şi suberină.
Celuloza e un poliglucid cu structură fibrilară, care este componentul principal al pereţilor celulei vegetale, alcătuind o adevărată ţesătură de susţinere a plantelor. Cu avansarea în vegetaţie a plantelor, celuloza se impregnează cu substanţe încrustante, devenind mai greu digestibilă. Hemiceluloza este un heteropoliglucid şi are o valoare nutritivă mai ridicată decât celuloza. Prezintă o importanţă mai redusă pentru alimentaţie, deoarece se găseşte în cantităţi mici în furaje. Lignina este un constituient al membranelor celulare care întăreşte planta, acestea devenind bariere pentru agenţii digestivi ruminali. Conţinutul ei creşte odată cu avansarea în vegetaţie a plantelor, fiind şi factorul cel mai incriminat în reducerea digestibilităţii substanţelor nutritive din furaje.

Cum administrăm celuloza brută rumegătoarelor_b

De ce au nevoie animalele de fibre brute?

La rumegătoare, datorită volumului ei, celuloza este o substanţă nutritivă de lest, care întreţine activitatea mecanică în procesele de digestie a hranei. Ea este importantă în procesele de digestie, fiind principalul furnizor de energie pentru organism. Prin acizii graşi volatili (AGV), rezultaţi din degradarea microbiană a celulozei, se asigură 70-80% din necesarul în energie. Cu excepţia tineretului din categoria de vârstă de până la 8-9 luni, se consideră că limitele optime de conţinut în celuloză brută sunt de 23-25%, cu limite de toleranţă de 18-30%.
În ultimul timp, în laboratoarele de analiză chimică a furajelor se foloseşte tot mai mult metoda de determinare Van Soest. În funcţie de detergenţii specifici cu care se tratează probele, se obţine:
- NDF (neutral detergent fibre) - care reprezintă conţinutul pereţilor celulari ai furajului şi se constituie din: celuloză, hemiceluloză, lignină şi substanţe pectice;
- ADF (acid detergent fibre) - care este de fapt conţinutul în ligno-celuloză (LC) al furajului, fiind format din celuloză şi lignină;
- ADL (acid detergent lignina) reprezentat de lignină.
Conţinutul în celuloză brută variază foarte mult în funcţie de categoria furajelor, astfel: fibroasele conţin 25-35% CB; grosierele între 35 şi 45% CB.

Cum administrăm celuloza brută rumegătoarelor_b

Cerinţe şi mod de asigurare

Nivelele optime de celuloză pot fi asigurate în această perioadă în principal prin două categorii de furaje, respectiv prin fibroase şi grosiere.
• Cantităţile de fibroase recomandate a fi administrate rumegătoarelor sau a celor în devenire, sunt următoarele:
- vaci: 2 (3) - 10 (12) kg, în medie 6-8 kg;
- tauri de reproducţie: 8-10 kg;
- tineret taurin peste 12 luni: 3-5 kg;
- tineret taurin 6-12 luni: 2-3 kg;
- tineret 0-16 luni: 1-2 kg;
- la ovine, oi: 1-1,5 kg; berbeci: 1,5-2 kg; tineret ovin: 0,5-1 kg.
• Dacă în gospodării nu se dispune de fân în cantităţi suficiente, atunci se pot folosi şi furaje grosiere, astfel:
- la vacile de lapte, vara, pentru asigurarea valorilor de încărcare digestivă, se administrează 1-2 kg nutreţuri grosiere prin acces liber la păşune; în stabulaţie, la vacile cu producţii anuale de până la 3000-3500 l lapte şi numai în faza descendentă a curbei de lactaţie, se pot da 3-5 kg, respectiv până la 25% din structura raţiei;
- la tineretul taurin supus îngrăşării, în sistem semiintensiv, dar mai ales extensiv, grosierele (de preferinţă ciocălăii de porumb) pot să participe în proporţie de până la 30-40% în structura amestecului furajer unic (AFU);
- la ovinele adulte, se pot valorifica cu precădere vrejii de leguminoase, în cantităţi de 1-1,5 kg, îndeosebi în prima parte a gestaţiei, precum şi în lactaţie.
- la tineretul ovin supus îngrăşării în sistem semiintensiv, grosierele, în general, şi vrejii, în special, se pot administra în cantităţi de 0,5-1 kg.
Desigur că sunt situaţii în care nivelul celulozic al raţiei este redus, fiind sub limitele redate anterior. Acest lucru se întâmplă în situaţia în care animalele sunt scoase la păşune. Nu rare sunt cazurile în care animalele îşi consumă aşternutul tocmai din cauza acestei carenţe, care se întâlneşte mai ales spre primăvară, odată cu scoaterea la păşune a animalelor. În această situaţie se impune ca fermierii să administreze un tain de fibroase sau de grosiere, după caz, dimineaţa înainte de scoaterea la păşunat.
Aşadar, celuloza este o substanţă nutritivă care nu trebuie neglijată în hrănirea rumegătoarelor.

 

DIGESTIA CELULOZEI

După o primă etapă de degradare mecanică, ce începe în cadrul proceselor de masticaţie, în salivaţie, îmbibiţie şi remasticaţie, digestia celulozei continuă sub acţiunea celulazelor bacteriene, cu formarea de celobioză, care apoi este scindată în două molecule de glucoză de către celobiază.
Celuloliza se desfăşoară în condiţiile unei fermentaţii metanice puternice, cu producerea unor cantităţi mari de gaze, respectiv de CH4, CO2, CO. La taurinele adulte se formează zilnic circa 600-800 litri de gaze, din care 80-95% este metan şi CO2.
Hemicelulozele suferă transformări similare celulozei, din hidroliza lor rezultând hexoze, pentoze şi acizi uronici, produşi care ulterior sunt incluşi în procesele de sinteză.
În cazul ligninei, după unii autori se poate constata o oarecare digestie ruminală, dar în procese foarte lente. Lignina exercită o acţiune de inhibare a digestiei celorlalţi nutrienţi din hrană.
Metabolizarea poliglucidelor se realizează de către populaţii mixte de bacterii, între care se stabilesc numeroase interelaţii. Astfel, scindarea celulozei este realizată succesiv de către:
- bacterii celulozolitice, ca de exemplu Ruminococcus flavofaciens, Ruminobacter parvum, etc;
- bacterii care continuă fermentaţia glucidelor solubile rezultate din celuloliză;
- bacterii care degradează acidul succinic, formiatul, lactatul;
- bacteriile metanogene.
Rolul protozoarelor în degradarea celulozei nu este pe deplin lămurit; se acceptă că particulele înglobate de protozoare sunt hidrolizate, dar nu se ştie dacă este ca urmare a enzimelor proprii sau a enzimelor bacteriene aflate pe suprafaţa fragmentelor de celuloză.


Articol publicat în revista Ferma nr. 2/251 (ediţia 1-14 februarie 2020)

Vizualizat: 1009 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării #danubedelta #delfini #sulina

Video: Calin Ene

Revista Ferma și o echipă de pasionați de turism prietenos cu mediul îți aduc zilnic delta la tine acasă și te invită, totodată, acasă în Sulina Fabuloasă, într-un inedit Drum De Deltă, un proiect de vacanță cum nu se poate mai necesar după o perioadă lungă care ne-a pus la grea încercare pe toți.

Citeste despre proiect aici: https://www.revista-ferma.ro/proiecte-ferma/drum-de-delta-vezi-si-evadezi

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Ridichea furajera - cea mai buna cultura pentru inverzire Tractoarele Massey Ferguson și încărcătoarele Weidemann în acțiune!
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?