Pe la jumătatea lunii februarie a.c. am vizitat două ferme de vaci de carne din rasa Angus, situate în sudul Banatului. Ferme care au trecut la folosirea lucernei deshidratate termic ca furaj premium!
Paul Cristescu este mai mult decât fermier. Venit din lumea antreprenorilor din construcţii, dar crescut la ţară, Paul Cristescu a învăţat că nimic nu se face fără voia lui Dumnezeu. Dar oricât ar încerca Domnul să-ţi ofere, nu poate să ţi-l bage şi în traistă. Aşa că fermierul din Plugova, judeţul Caraş-Severin, ştie că orice treabă presupune mai întâi o cunoaştere aprofundată. Înainte de a creşte vaci de carne, a umblat din fermă în fermă, atât prin ţară, cât şi afară. A cules informaţii şi a legat prietenii cu oameni care se pricep la fenomenul acesta, precum doctoral Vasile Pachiţanu. A înţeles destul de repede că vaca de carne nu este ca în poveştile de marketing, unde se spune că e de ajuns să o duci la păşune şi va creşte ca feţii-frumoşi. Aşa se face că a încercat diverse modalităţi de furajare complementare: multivitamine, premixuri, suplimente furajere şi, de curând, inclusiv lucerna deshidratată sub formă de peleţi. Când l-am vizitat, avea deja câteva cântăriri de când a introdus acest produs în harna animalelor.
Trebuie să spunem că Paul Cristescu a achiziţionat un stand de contenţie cu cântar pentru a-şi evalua munca. Mult mai des decât o pot face cei de la asociaţia care îi ţin COP-ul. Aşa că a putut să-mi ofere date concrete privind rezultatele obţinute de la schimbarea reţetei de furajare. „Am obţinut sporuri de până la 2,2 kg/zi la tineretul aflat între 9 şi 11 luni. Pe acest segment a fost mai pregnant rezultatul introducerii peleţilor de lucernă în furajare, dar sporurile au crescut la toate categoriile care au primit acest tip de furaj. Viţeii consumă cu plăcere peleţii iar risipa s-a diminuat foarte mult”, spune fermierul, relatând din experienţa sa.
În ferma lui Paul l-am întâlnit pe un alt fermier venit din lumea constructorilor, Gigi Negrescu, din Malovăţ, judeţul Mehedinţi. Acesta a cumpărat, prin intermediul lui Paul Cristescu, unsprezece exemplare de Angus aduse din Irlanda şi din Scoţia, dar şi un taur pentru reproducţie adus din Danemarca. Fermierul mehedinţean a auzit şi el de beneficiile lucernei peletizate şi a venit să ia, pentru o probă în ferma lui, un big-bag cu peleţi din lucernă de la colegul său.
Ferma lui Gigi Negrescu este un exemplu de “ASA DA”!
În localitatea Husnicioara, judeţul Mehedinţi, o localitate fostă minieră, Gigi Negrescu a reuşit să adune 25 hectare de păşune la un loc. Cumpărând de la moştenitorii unui boier. A îngrădit-o în 2013 şi s-a apucat de treabă. Cu aplecarea unui constructor de autostrăzi, deoarece Gigi Negrescu deţine un business cu camioane şi utilaje de construcţii, a scos din circuitul agricol 8.800 mp şi a construit primul adăpost pentru vaci. Un adăpost construit ca la elveţieni, dar cu mult mai multe betoane. Cu paltforme betonate, decantor de purin şi fose septice ca la carte. Păşunile sunt tot ca în Elveţia, doar că cei de la teledetecţie au confundat stâlpii de înaltă tensiune cu mărăcinii, apoi i-au blocat subvenţiile neluând în seamă controlul efectuat pe teren de către reprezentanţii APIA. {i, de cinci ani consecutiv, Gigi Negrescu este în atenţia controlului APIA. Poate pentru că prea face treburile ca la carte! Dar asta e deja altă gâscă în altă traistă.
Trebuie spus că ferma a început să fie pentru el ca un omagiu adus tatălui său, care a decedat cu un an înainte de achiziţia terenului. Acesta îşi dorea o fermă de vaci de carne şi el a făcut-o. La început ca o pioasă amintire adusă părintelui său, pentru care a ridicat şi o troiţă la intersecţia care duce spre fermă, apoi ca o oportunitate de afaceri. Doar este economist şi miroase când un business are viitor.
Lucerna este furajul de bază
Pe lângă cele 30 de vaci mamă, fermierul are şi porci. Porci pe care îi creşte în sistem natural, ca la ţară. Cu porumb, mazăre şi, de acum, cu peleţi de lucernă. Deşi are lucernă la discreţie pentru animalele sale, deoarece cultivă 15 ha cu lucernă.
Dispune de toată tehnologia necesară: cositoare, greble şi prese de balotat. Iar deasupra grajdului are fânarul unde poate depozita circa 1.000 mc de lucernă balotată. Mi-a povestit că în fiecare zi se consumă 25 baloţi cu lucernă (baloţi de presă mică), dar în ziua în care am fost eu în ferma sa, a scos vacile pe păşune ca să le pot face fotografii pe ansamblu. Grajdul este betonat în întregime, iar podelele sunt din lemn. Ca la ţară. La fel şi ieslea, dar şi standul de contenţie. Una peste alta, fermierul din Malovăţ, cu ferma în Husnicioara, spune că este rentabil să creşti porc şi că el nu se poate văita că nu are profit. Dar, e adevărat, el îşi face singur matca pentru repopulare. Am mai văzut şi vreo treizeci de oi de carne, dar şi un ponei, în fermă. Probabil pentru cei doi copii ai săi.
L-am întrebat cum i-a mers cu peleţii de lucernă şi am înţeles că urma comanda pentru primul camion. Vă ţinem la curent cu opiniile celor care află din revistă despre acest tip de nutreţ şi, desigur, despre mulţumirile, dar şi despre mai puţin mulţumirile lor!
Un articol publicat în revista Ferma nr. 7/212 (ediţia 15-30 aprilie 2018)