Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

Criza de personal din oierit atinge pragul roşu

Publicat: 12 iulie 2018 - 17:07
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Deşi oferă un salariu consistent, de până la 2.000 de lei pe lună plus alte beneficii, proprietarii de oi spun că aproape nimeni nu mai vrea să fie astăzi cioban în România.

Specificul mai aparte al oieritului face ca lipsa de personal din acest domeniu să fie una mult mai acută faţă de alte ramuri ale agriculturii. Câtă vreme în cultura mare ori în viticultură, să spunem, fermierii mai pot suplini lipsa personalului prin mecanizare, în creşterea oilor nu se pot aplica astfel de soluţii.

ARAD
“Dăm salarii de 1.700-2.000 de lei şi tot nu găsim oameni”
Nicolae Cioranu, preşedintele Federaţiei Romovis şi proprietarul unei exploataţii de ovine din jud. Arad, spune că: “Lipsa personalului este, de departe, cel mai arzător subiect al momentului în oierit. Mie îmi lipsesc acum trei persoane: un tractorist şi doi ciobani, dar n-am de unde să-i aduc”. Pentru a reuşi să-şi ducă mai departe planurile din oierit, fermierul arădean a adaptat modelul de afacere la situaţia de faţă, prin colaborarea cu alte trei persoane, proprietari de oi. “Norocul meu e acela că am trei băieţi, care au şi ei grijă de oile lor. Ei îşi ţin oile la mine, iar eu nu le dau salariu, ci ne ajutăm reciproc. Ei îşi valorifică mielul, brânza, laptele împreună cu mine. În plus, am încă un băiat care a mai fost la mine acum 7-8 ani. Dar şi aşa este foarte greu“, explică Nicolae Cioranu.

Cum se caută personalul în oierit?
“Încercăm să ne găsim personal prin tot felul de relaţii, prin oamenii care deja lucrează la noi, deoarece ei se mai cunosc unii cu alţii. Uneori trebuie să încercăm şi prin locuri mai îndepărtate, eu am fost şi prin Moldova după personal. Facem tot ce putem, în toate felurile posibile, numai să găsim oameni şi tot nu găsim”, mărturiseşte preşedintele Romovis.
În opinia lui Nicolae Cioranu, explicaţia lipsei de personal este una simplă: “Suntem în această situaţie deoarece băieţii noştri au plecat afară, pentru că noi, aici, nu le putem oferi salarii ca în străinătate”.
Cât câştigă astăzi un cioban în România? “Avem salarii de 1.700-2.000 de lei, plus mâncare, plus ţigări, plus locuinţă, dar şi aşa tot nu ne găsim oameni. Noi nu putem oferi salariile de afară”, susţine Nicolae Cioranu.

„Dacă se închide o poartă, să se deschidă măcar o portiţă”
Ce condiţii trebuie să îndeplinească un lucrător în oierit? “În general, un cioban trebuie să aibă o atenţie mare continuu. Pe vremea când făceam transhumanţă, era totuşi o muncă mult mai grea decât este în prezent. Acum, când ai aici şi păşune, şi toate celelalte, pot spune că activitatea este una mult mai uşoară. Totuşi, vedeţi că oamenii nu mai vor în oierit...“, declară Nicolae Cioranu. În atare situaţie, reprezentantul Romovis nu vede un viitor prea roz pentru oierit. “Din păcate - conchide interlocutorul nostru - în România nu se poate face altfel. Nu e ca în alte ţări, unde dacă se închide o poartă, se deschide măcar o portiţă. Or, la noi se închid două porţi şi nu mai deschide nimic. Mă refer la faptul că la noi ajutoarele pentru ovine sunt pe niciunde. Ce sprijin au oierii de la statul român ca să se poată dezvolta?“
Nicolae Cioranu deţine, în cadrul exploataţiei sale din Arad, 1.300 de oi Ţurcane.

BACĂU
Fluctuaţia de personal afectează activităţile dintr-o fermă
După cum aflăm de la Costică Rusu, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Ovine şi Caprine “Proovis” Bacău, criza de personal în oierit a început în urmă cu 7-8 ani, însă cu trecerea timpului aceasta devine tot mai grea. “Cam în urmă cu 7-8 ani am început să nu mai găsim oameni în oierit. Pe măsură ce trece timpul, observăm, din păcate, că merge din ce în ce mai greu. În prezent, doar cu foarte, foarte mare greutate reuşim să mai găsim câte un om”, îşi începe relatarea preşedintele Proovis Bacău.
În opinia lui Costică Rusu, domeniul oieritului nu mai atrage decât oameni de o anumită calitate. “E un sector în care nu prea mai vrea multă lume să lucreze, deci găseşti doar oameni mai puţin pregătiţi, nu un om cu care să poţi discuta aşa cum doreşti. Afli doar diferite persoane cu diverse probleme, care probabil nu s-au putut angaja în alte locuri. Unii au tot felul de vicii, consum de alcool etc.“, susţine Costică Rusu.
În consecinţă, fermele se confruntă cu o fluctuaţie mare de personal, fapt care îngreunează extrem de mult activităţile. “În oierit se lucrează mult cu zilieri. Să zicem că acum ai nevoie de trei oameni. Peste câteva zile te trezeşti că rămâi cu unul, pentru că ceilalţi doi îţi pleacă. Ce poţi să faci? Te apuci şi cauţi alţii, dar de unde?“, se întreabă Costică Rusu. “Lipsa personalului ne afectează foarte mult activitatea - continuă interlocutorul nostru. - Dacă nu ai o persoană pe care să te poţi baza, să-ţi ducă o anumită activitate măcar un an de zile neîntrerupt, este foarte greu. Trebuie mereu să cauţi oameni. Vin şi pleacă, după cum vor ei”.

La salariul de bază se adaugă masă, locuinţă şi... ţigări
Fermierul băcăuan spune că în zona sa, salariile personalului din oierit pleacă de la aproximativ 1.200 lei pe lună, la care se adaugă obligatoriu ţigări, hrană şi câte un şpriţ. “Dacă ai o persoană mai dezgheţată, mai de calitate, atunci trebuie să-i dai 1.200 de lei pe lună în mână. La care se mai adaugă ţigările şi de mâncare. Plus câte un şpriţ. Şi cu toate astea te duci la 1.800-2.000 de lei lunar”, arată Costică Rusu.
Pe de altă parte, orice fermier trebuie să-şi supravegheze în permanenţă personalul pentru a evita surprizele neplăcute. “Vă rog să ţineti cont că orice om ai avea ca angajat la oi, trebuie să fii tot timpul cu ochii pe el. Că unii după ce iau salariul se duc din fermă şi uită să mai vină înapoi. Este foarte dificil să lucrezi cu astfel de oameni. Cred că e cel mai dificil sector din acest punct de vedere“, punctează fermierul.
L-am întrebat dacă are vreo soluţie miracol pentru a depăşi astfel de obstacole. “Reuşesc să rezolv problemele doar dându-le mai mult şi ţinându-i din scurt! Pentru 1.200 de lei pe lună, unii nu vor să stea la muncă. Vor mai mult. Şi trebuie să ai grijă de ei, că dacă scapă la bani, se duc, şi până nu îi cheltuie pe toţi, nu mai vin la lucru”, concluzionează Costică Rusu.
Ce rezolvare vede interlocutorul nostru pentru problema crizei forţei de muncă? “N-aş putea spune acum că văd o rezolvare! Dumneavoastră nu vedeţi că toţi se plâng de lipsa forţei de muncă?! Nici muncitorii în construcţii, care, totuşi, sunt consideraţi peste noi, nu o duc mai bine. Zidarii, constructorii, betonierii, unde e muncă mai grea ca la ciobănie, nici aştia nu mai stau prin ţară, au plecat cu toţii afară”, arată Costică Rusu.
Din păcate, soluţia pe care o vede interlocutorul nostru este similară celei exprimate de către Nicolae Cioranu din Arad: diminuarea efectivului de animale. “Soluţia este să ţin mai puţine oi. Unei persoane, pentru supravegheat, îi revin aproximativ 200 de oi. Îţi faci rost de doi oameni buni. Că dacă ai măcar doi angajaţi buni, mai merge un al treilea mai slab. Dar e greu. Sunt anumite perioade când am nevoie de mai mulţi oameni, dar şi perioade când mă descurc cu mai puţini. În perioada fătărilor, de exemplu, am nevoie de 3-4 oameni neapărat iar în perioada de vară, la muls, îmi trebuie vreo patru. Un om nu poate mulge mai mult de o sută de oi pe zi”, arată Costică Rusu.
Exploataţia lui Costică Rusu, din comuna Strugari, judeţul Bacău, numără 400 de oi din rasa Ţurcană.

ALBA
Oaia nu mai e rentabilă într-un popor mioritic
Horia Moruţan, preşedintele Asociaţiei crescătorilor de ovine din judeţul Alba, spune că, în prezent, criza forţei de muncă din oierit a devenit extrem de acută. După părerea acestuia, există două cauze care au generat situaţia de faţă. “Eu cred că un lucru care ne dezavantajează pe noi, în oierit, sunt ajutoarele sociale. Nu am nimic împotriva unor persoane defavorizate, cum sunt cele vârstnice, de exemplu. Dar, din păcate, acest ajutor social este un capital electoral, care afectează forţa de muncă din oierit. A doua cauză este plecarea masivă a românilor în străinătate”, declară Horia Moruţan.
Fermierul din Alba consideră că personalul din oierit a ajuns la un nivel de salarizare rezonabil. “Dacă socotim toate beneficiile, acordate pe lângă salariul lunar, cred că o astfel de persoană ajunge la un salariu care nu poate fi neglijat. Din păcate, însă, nici aceste beneficii nu rezolvă problemele de personal”, arată Horia Moruţan.
Reprezentantul crescătorilor de oi din Alba consideră că, în aceste condiţii, creşterea oilor va deveni o activitate nerentabilă.
Exploataţia lui Horia Moruţan, din comuna Berghin, sat Straja, numără 800 capete de ovine Ţurcane.

 Nicolae Cioranu_b

Nicolae Cioranu: “Ştiţi ce cred eu că o să se întâmple? Eu, personal, la toamnă, voi vinde vreo 300-400 de oi. Pentru că în iarna trecută m-am chinuit prea tare şi la iarna viitoare nu mai vreau să trec prin aceleaşi probleme. Aşa că am decis să reduc efectivul. Nu am altă variantă”.

Horia Moruţan - dreapta_b

Horia Moruţan: „Din păcate, oaia va deveni nerentabilă. Acesta este un mare paradox care se întâmplă în România. Într-un popor mioritic, oaia să devină nerentabilă! Iată un lucru care ar trebui să ne facă să ne punem nişte întrebări”.

 

Un articol publicat în revista Ferma nr. 8/213 (ediţia 1-14 mai 2018)

 

Vizualizat: 5185 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Priorităţile UNCSV pentru 2019

Priorităţile UNCSV pentru 2019

Interviu cu Florentin Bercu, director executiv al Uniunii de Ramură Naţională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Musca asteapta tractorul autonom Dan Herteg, investitii de aproape un milion de euro
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?