Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Creşterea şi îngrăşarea tineretului caprin la păşune

Publicat: 16 iunie 2009 - 18:00
1 comentarii   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten
Performanţele individuale ale animalelor depind atât de cantitatea de nutrienţi pe care îi ingeră, cât şi de gradul de infestare parazitară. Nivelul ingestiei (consumul de furaje) este determinat de fie de animal, fie de masa verde oferită (cantitate şi calitate).

Click pe poza pentru galerie!

Păşuni întreţinute, animale sănătoase

Pajiştile naturale destinate îngrăşării tineretului caprin se ameliorează prin aplicarea unei serii de lucrări de întreţinere (amendare, grăpare, drenare, defrişarea tufelor şi a scaieţilor, supraînsămânţarea) şi de fertilizare.

Valoarea nutritivă a compoziţiei floristice şi implicit alcătuirea raţiilor specifice păşunilor naturale din zona de câmpie diferă de cele ale păşunilor din zona de munte. Spre exemplificare, s-au întocmit două raţii: una pentru zona de câmpie şi alta pentru zona de munte, care să asigure iezilor în greutate de 18-20 kg un spor mediu zilnic de 150 g/zi. (Tabelul 1)

S-a constatat că productivitatea muncii este foarte ridicată, viteza de creştere este superioară, iar iezii beneficiază de confort nutriţional şi de mediul ambiant natural. În plus, carnea lor este de calitate.

Cele mai bune rezultate se obţin, însă, dacă iezii se întreţin pe păşuni cultivate, de calitate (40-50% leguminoase şi 50-60% graminee) şi irigate, situate în apropierea adăposturilor, cu un supliment format din amestec de concentrate (Tabelul 2).


Organizarea păşunatului

Nivelul parazitar. După înţărcare, cele mai bune şi mai puţin parazitate parcele (cu masă verde crescută după cosire, de exemplu) se rezervă pentru tineretul caprin, deoarece atunci când disponibilul de iarbă este limitat sau nivelul parazitar este prea ridicat viteza de creştere a iezilor este diminuată.

Înălţimea plantei influenţează cantitatea de iarbă ingerată de animal. Dacă iezii beneficiază de iarbă la discreţie, cu înălţimea firului de 8-10 cm, aceştia vor consuma zilnic 2,5-4,5 kg masă verde.

Desfăşurarea păşunatului. Păşunatul se organizează în reprize de 4-5 zile pe o parcelă, delimitată de celelalte parcele cu garduri de sârmă sau de scânduri; pe fiecare parcelă iezii vor avea acces la apă (adusă pe conducte sau scoasă din fântâni cu pompe etc.) şi la bulgări de sare, din care consumă zilnic circa 5 grame. Durata creşterii în acest sistem este de circa 140-180 zile, perioadă în care se poate obţine un spor mediu zilnic (s.m.z.) de 120-150 g.

Raţia pe timp de ploaie. În perioadele cu ploi lungi, pe parcursul mai multor zile, pentru a preveni scăderea s.m.z.-ului, raţia furajeră va cuprinde fân şi concentrate, iar iezii se vor hrăni în saivan sau sub şoproane.


Controlul sanitar-veterinar

Pe toată perioada de creştere, la un interval de 1-2 săptămâni, personalul sanitar veterinar va analiza gradul de parazitare a iezilor şi, dacă este cazul, se intervine medicamentos. Iezii sunt parazitaţi de către o multitudine de paraziţi endogeni, care se înmulţesc pe solul umed şi în bălţi, de unde ajung, odată cu hrana, în organismul animalelor.

Pajiştile, naturale sau cultivate, amplasate pe pante mecanizabile, cu înclinare uşoară de 4-8 grade, care permit scurgerea apelor, sunt considerate păşuni indemne de paraziţi. Acestea se parcelează şi se fertilizează toamna cu gunoi fermentat, în cantitate de 20-30 tone/hectar.

Piaţa vest-europeană a cărnii de ied încurajează prin preţuri stimulative tehnologiile de îngrăşare a iezilor care produc o carne sanogenă (sănătoasă) şi de calitate superioară, fără a interveni cu medicamente, îngrăşăminte chimice sau aditivi furajeri cu risc. Realizarea unor tehnologii de îngrăşare a iezilor care să respecte aceste cerinţe sunt deja în faza de perfecţionare, în aceste ţări.


CUM CALCULĂM NECESARUL DE MASĂ VERDE?

Pe baza raţiilor şi a sporurilor medii zilnice se poate calcula necesarul de masă verde şi de suprafaţă de păşune pentru un anumit efectiv de iezi. Redăm în cele ce urmează un exemplu de calcul pentru o turmă de 500 de iezi:

- necesar de masă verde/zi: 500 iezi x 3 kg masă verde (consum mediu) a 1500 kg masă verde/zi;

- media greutăţii la începutul îngrăşării: 14 kg;

- media greutăţii la sfârşitul îngrăşării: 35-40 kg;

- sporul total 35-14 a 21 kg se realizează în circa 140 de zile, la un spor mediu zilnic de 150 g/zi;

- necesar total de masă verde: 500 x 3 x 140 a 210.000 kg;

- necesar suprafaţă păşune cultivată la o producţie de 30 tone/ha: 210.000/30.000 a 7 ha.


ŞTIAŢI CĂ...

• Creşterea şi îngrăşarea iezilor la păşune se poate realiza cu succes numai dacă aceştia au fost obişnuiţi să păşuneze alături de caprele mame încă de la vârsta de 1-1,5 luni, iar în momentul înţărcării au avut o greutate medie de 14 kg, (12-16 kg).

• Cea mai bună viteză de creştere a iezilor se realizează în perioada mai-iunie, apoi, în timpul verii, aceasta se reduce din cauza scăderii consumului de iarbă şi a calităţii acesteia. Masa verde deteriorată în urma temperaturile ridicate va creşte din nou în sezonul de toamnă.

• În anii cu regim de precipitaţii normale, în perioada de toamnă, iezii realizează sporuri de creştere mai ridicate (140-160 g/zi) comparativ cu perioada de vară. Totodată se realizează şi o îmbunătăţire a calităţii cărnii prin acoperirea masei musculare cu un strat subţire de seu.


Tabelul 1: RAŢIA PENTRU TINERETUL CAPRIN

Tabel 1 capreClick pe poza pentru galerie!

1UNC - unităţi nutritive carne;
2PDI - proteină digestibilă la nivel intestinal (dependent de nivelul de azot din raţie N şi de cel de energie E)


Tabelul 2: STRUCTURA AMESTECULUI DE CONCENTRATE

Tabel 2 capreClick pe poza pentru galerie!

Vizualizat: 2291 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten
reclama art afetr lead

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Rezultate/pagina:
Ordine de listare:   
Rezultate: [1]  
Pagini: [1]  1   
1.
interesant aceeasta ideie
|
12. 13, 2009. Sunday 22:52
am si eu capre si mar interesa dar nu am o rasa pura am metis si asi vrea sa cumpar cateva capre de lapte tot cu tap
Rezultate: [1]  
Pagini: [1]  1   

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Sistemul de ghidare Trimble GFX-750 testat la Soc. agricola AgroSlavia Cum își gestionează drenarea cei de la Campo d'Oro cu ajutorul sistemelor Trimble de la Vantage
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?