Kwizda
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

Creşterea accelerată a viţeilor din rase de lapte

Publicat: 12 iulie 2018 - 23:54
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Ideea acestui articol mi-a venit când recent am vizitat, împreună cu studenţii anului IV Zootehnie din Timişoara, o fermă de vaci de lapte al cărui manager este un absolvent de-al nostru. Am rămas plăcut surprins de ceea ce am văzut în fermă, dar şi acum îmi stăruie în minte discuţia privind creşterea viţeilor pe perioada alăptării. În această fermă, absolventul nostru pune în practică ceea ce noi numim un plan accelerat de creştere a viţeilor, folosind o cantitate de substituent de lapte mult mai mare decât se obişnuieşte în fermele convenţionale.

 

Regula acestei metode este administrarea unei cantităţi de substituent de lapte praf de 1,5% din greutatea viţelului în prima săptămână de viaţă, apoi 2% din a doua săptămână de viaţă şi până cu o săptămână înainte de înţărcare, după care se reduce la un tain zilnic până ce viţelul este complet înţărcat.
Având aceste discuţii în minte, am început să caut din nou în literatura de specialitate să văd ce mai este nou în legătură cu această problemă. Spre surpinderea mea, am găsit studii recente referitoare la creşterea accelerată a viţeilor din rasele de lapte şi tehnologii alternative la alăptarea clasică.

Alaptare vitel_b

Impactul nutriţiei din perioada de alăptare asupra creşterii viţeilor
De ce dorim o creştere accelerată a viţelelor? E dovedit faptul că, din totalul cheltuielilor din fermă, circa 20% o reprezintă creşterea tineretului femel de reproducţie. De asemenea, s-a stabilit că pentru rasa Holstein-Friză, vârsta optimă a primei fătări este 24 de luni. Sub această vârstă, viţelele sunt subdezvoltate şi greutatea lor nu poate susţine potenţialul genetic pentru producţia de lapte sau fătarea uşoară a unui viţel sănătos. Dacă vârsta primei fătări creşte, atunci cresc şi cheltuielile ocazionate cu producerea tineretului femel de înlocuire a mătcii şi rezultatele financiare ale fermei sunt mai slabe.
Atingerea acestei vârste optime de fătare se realizează prin managementul şi nutriţia tineretului femel în prima parte a vieţii, atunci când potenţialul biologic de creştere este foarte mare. Astfel încât tineretul femel să fie capabil de însămânţare artificială la vârsta de 12-13 luni. Sigur că acest lucru este valabil pentru rasa Holstein-Friză, la care “s-a lucrat” genetic în ultimii 10-20 de ani pentru sporirea masei corporale la vârsta de adult. Astfel, în SUA vacile de rasă Holstein au o greutate la adult de 680-750 kg, cu o înălţime la crupă de 145-165 cm. Viţeii au la naştere între 41 şi 45 kg. Admiterea la reproducţie se face atunci când animalele ating circa 55% din greutatea de adult, adică la 375-400 kg, greutate care trebuie să se realizeze în jurul vârstei de 13-14 luni. În Marea Britanie, viţelele sunt admise la reproducţie la greutatea de 380-400 kg şi la talia de 125 cm. Ca adulte, vacile din Marea Britanie au aceeaşi dezvoltare corporală ca şi cele din SUA.
În afara faptului că printr-un plan de creştere accelerat se realizează o dezvoltare corporală optimă la admiterea viţelelor la reproducţie şi se reduce durata creşterii, deci şi a cheltuielilor, s-a dovedit ştiinţific că producţia de lapte pe prima lactaţie este mai mare la viţelele alăptate cu scheme mai generoase comparativ cu viţelele alăptate după scheme clasice. Mai mult, pubertatea apare cu cel puţin o lună mai devreme la viţelele care au avut în perioada de alăptare un spor mediu zilnic de 1000 g, comparativ cu viţelele care au realizat un spor mediu zilnic de numai 700 grame.

Alaptare vitel_b

De ce hrănim viţeii cu cantităţi reduse de lapte în perioada de alăptare?
Hrănirea viţeilor cu cantităţi reduse de lapte pe perioada alăptării se practică pe scară largă în toate fermele cu creştere convenţională şi se bazează pe faptul că viţelul nu are nevoie de mai mult de 0,5 kg substituent de lapte praf pe zi. Ideea de la care acest sistem de alăptare pleacă este stimularea timpurie a dezvoltării ruminale, bazată pe rezultatele cercetărilor efectuate pe viţeii crescuţi pentru carne albă, la care s-a constatat că datorită cantităţii mari de lapte ingerat, dezvoltarea prestomacelor este foarte redusă. Tranziţia foarte devreme de la substituentul de lapte la furajele vegetale, care sunt mai ieftine, este considerată în mod tradiţional un obiectiv economic important de atins de către crescătorii de vaci de lapte. Rezultatele cercetării din ultima perioadă au arătat că hrănirea restricţionată cu lapte/substituent de lapte pentru a încuraja consumul voluntar de furaje vegetale poate priva viţelul de energia care să susţină creşterea în prima parte a vieţii sale. Dimpotrivă, s-a demonstrat că viteza de creştere şi cantitatea de substituent de lapte consumată înainte de înţărcare sutn asociate pozitiv cu productivitatea mai bună după fătare, sugerând faptul că restricţionarea substituentului de lapte poate reprezenta o limitare a potenţialului productiv pe termen lung al vacilor de lapte. Sigur că viţeii hrăniţi cu cantităţi mai mari de lapte vor avea o întârziere în dezvoltarea funcţiei prestomacelor (rumen, reţea, foios), precum şi un consum voluntar mai redus de furaje vegetale. S-a observat, însă, că odată cu reducerea dietei lichide, consumul voluntar de furaje vegetale creşte rapid şi ajunge la nivelul viţeilor hrăniţi restricţionat la circa o săptămână după înţărcare.


DEFINIŢIE
Sistemul de creştere în care viţeilor li se administrează cantităţi mai mari de lapte/substituent de lapte în prima parte a vieţii şi care este mai aproape de condiţiile naturale de creştere a taurinelor, în care viţeii au acces liber la lapte, se numeşte creştere accelerată, hrănire intensivă sau creştere adecvată biologic.


ARGUMENTE PRO ŞI CONTRA
Dacă doriţi să aplicaţi această tehnologie de creştere a viţeilor, trebuie să luaţi în considerare următoarele aspecte:
• dacă cheltuielile ocazionate de consumul unei cantităţi mai mari de lapte sunt justificate cu reducerea cheltuielilor prin admiterea viţelelor mai devreme la montă;
• frecvenţa apariţiei diareei este mai mare la viţeii care consumă cantităţi mai mari de lapte. Prin urmare, orice factor favorizant trebuie cât mai bine stăpânit sau îndepărtat (igiena ustensilelor de preparare şi administrare a laptelui, existenţa unor agenţi patogeni etc);
• viţeii răspund în mod diferit la o schemă de alăptare cu creştere accelerată, ca urmare pot apărea diferenţe foarte mari între viţei în ceea ce priveşte dezvoltarea corporală (alăptare individuală)
• atenţie la tipul de adăpost: iarna în adăposturile reci (cuşti) necesarul de nutrienţi este mai mare, iar vara, din cauza temperaturilor ridicate, starea de sănătate a viţeilor se poate deteriora rapid.


Un articol publicat în revista Ferma nr. 8/213 (ediţia 1-14 mai 2018)

 

Vizualizat: 516 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Agriplanta-Romagrotec 2018

Agriplanta-Romagrotec 2018

„Din pasiune pentru agricultură” este motto-ul sub care Agriplanta-Romagrotec reuneşte cu succes tot ce este mai important în agricultura românească începând cu primăvara lui 2011. Desfăşurat în câmp, pe o suprafaţă de peste 36 hectare, evenimentul îmbină trei componente care îi asigură eficienţa: expoziţie în câmp, loturi demonstrative şi demonstraţii cu maşini agricole.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

AgriPlanta - RomAgroTec 2017 În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tehnologia vertical tillage, în interpretarea Great Plains
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?