Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

CONCENTRATELE în raţie. Cheltuială inutilă sau STIMULENT PRODUCTIV?

Publicat: 11 decembrie 2017 - 11:05
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Întrucât eficienţa economică a unei ferme de vaci de lapte este dată în proporţie de 60-70 la sută de managementul hrănirii acestora, aduc unele lămuriri în ceea ce priveşte modalitatea de utilizare a concentratelor în alimentaţia vacilor de lapte. Mulţi crescători le folosesc în raţiile vacilor de lapte la întâmplare, indiferent de producţia de lapte şi de raţia de bază administrată vacilor.

Concentratele se administrează la vacile care au peste 10 litri de lapte pe zi. Sub această producţie, folosirea concentratelor nu se justifică, întrucât încarcă preţul de cost al laptelui. Cantitatea de concentrate care se administrează unei vaci variază între 0,25 şi 0,35 kg/l lapte.
Pentru a fi pe înţelesul oricărui crescător, prezint în continuare o schemă de lucru (vezi figură) privind modul de utilizare a concentratelor în funcţie de caracteristicile nutritive ale raţiei de bază. Aşa cum se poate constata, pentru început se estimează consumul de furaje în funcţie de cantitatea de hrană administrată şi de calitatea acesteia. În etapa următoare se stabileşte aportul energetic şi proteic al raţiei de bază şi se calculează ce producţie de lapte ar produce animalul cu această raţie.
După cum se poate constata şi din schemă, în condiţiile în care aportul nutritiv al raţiei de bază este dezechilibrat energo-proteic, se intervine cu un concentrat de corecţie (Cc ). La raţia de bază echilibrată se stabileşte apoi, în funcţie de producţia de lapte de acoperit, cantitatea de amestec de concentrate de producţie (ACp) care trebuie administrată. Acp-ul constituie un amestec de concentrate echilibrat energo-proteic, care poate fi comandat la o unitate producătoare de nutreţuri combinate sau poate fi realizat în ferma proprie.

Exemplu de raţie furajeră echilibrată energo-proteic

Vaci_b

Să luăm un exemplu în care ne propunem să alcătuim o raţie pentru o vacă în greutate de 600 kg, cu o producţie de 30 l lapte şi 4% grăsime (tabelul 1). Constatăm, pentru început, că la o astfel de vacă trebuie să asigurăm, din punct de vedere energetic şi proteic, 21,6 UNL şi 1835 g PDI.
Calculând aportul nutritiv al raţiei de bază, formată dintr-un fân de graminee (8 kg) şi siloz de porumb (30 kg), se poate observa un dezechilibru energo-proteic generat de cantitatea redusă de proteină (914 g PDIN) şi numărul mare de UNL (14,96) asigurate. Din această cauză, trebuie intervenit cu un aşa-numit „furaj de corecţie“, care trebuie să aibă un conţinut ridicat în proteină, respectiv şrot de floarea-soarelui în cantitate de 3,3 kg.
În acest mod se asigură 16,61 UNL cu 1353 g PDIN şi 1349 g PDIE, prin care se satisfac cerinţele pentru circa 20 litri de lapte. Pentru diferenţa de 10 litri lapte, până la 30 l cât se mulg, se va administra un amestec de concentrate de producţie (AC), în cantitate de 5,5 kg /zi/cap.
AC de producţie este, de regulă, un component al raţiei furajere echilibrat energo-proteic, a cărui condiţie de calitate este de 100 g PDIN/UNL. Acest preparat furajer poate fi realizat în fermă, iar în tabelul 2 este prezentată o structură orientativă pe bază de porumb, tărâţe, şrot de floarea-soarelui şi parte minerală, care la 1 kg asigură 0,93 UNL, 93 g PDIN şi 86 g PDIE. Înmulţind cantitatea de 5,5 kg amestec de concentrate de producţie cu aportul unui kg, obţinem 5,11 UNL, 511 PDIN şi 473 PDIE.
Structura amestecului de concentrate de producţie poate fi diversă, în funcţie de concentratele de care dispune fiecare crescător.

 

TABELUL 1: RAŢIE PENTRU O VACĂ ÎN GREUTATE DE 600 KG CU O PRODUCŢIE DE 30 L LAPTE ŞI 4 % GRĂSIME

 tab1n217_b


TABELUL 2: AMESTEC DE PRODUCŢIE

tab2n217_b
Legendă:
SU - substanţă uscată
UNL - unităţi nutritive lapte;
PDIN - proteină digestibilă la nivel intestinal permisă de conţinutul în azot al raţiei;
PDIE - proteină digestibilă la nivel intestinal permisă de conţinutul în energie al raţiei.

 

SCHEMA DE ALCĂTUIRE A UNEI RAŢII PENTRU O VACĂ DE LAPTE (PESTE 10 LITRI DE LAPTE)

 schema-nutritien217_b

Un articol publicat în revista Ferma nr. 20/203 (editia 15-30 noiembrie)

Vizualizat: 4097 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării

Delfini la Sulina, Delta Dunării #danubedelta #delfini #sulina

Video: Calin Ene

Revista Ferma și o echipă de pasionați de turism prietenos cu mediul îți aduc zilnic delta la tine acasă și te invită, totodată, acasă în Sulina Fabuloasă, într-un inedit Drum De Deltă, un proiect de vacanță cum nu se poate mai necesar după o perioadă lungă care ne-a pus la grea încercare pe toți.

Citeste despre proiect aici: https://www.revista-ferma.ro/proiecte-ferma/drum-de-delta-vezi-si-evadezi

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Sistemul de ghidare Trimble GFX-750 testat la Soc. agricola AgroSlavia Cum își gestionează drenarea cei de la Campo d'Oro cu ajutorul sistemelor Trimble de la Vantage
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?