Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Comportamentul și productivitatea scroafelor

Publicat: 15 iulie 2014 - 18:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Oricât de multe mii de ani au trecut de la domesticirea porcului și oricât de mult au evoluat sistemele de întreținere și de exploatare din fermele comerciale actuale, trăsăturile de comportament „sălbatic” al acestei specii au rămas neschimbate în mare parte. Din aceste motive, atât în organizarea fluxului productiv, cât și în modul de întreținere al scroafelor, e bine să se țină seama de comportamentul natural al acestora, moștenit de la generațiile trecute

Click pe poza pentru galerie!

Prin definiție, scroafele au un puternic instinct social, dar și o capacitate impresionantă de a se adapta la diverse condiții de cazare și de întreținere în grup, fapt ce a permis dezvoltarea unei mari diversități de sisteme comerciale.

Din păcate, însă, în multe cazuri, fermele actuale au fost construite și amenajate fără a se ține seama de acest element esențial: comportamentul natural al porcului. Iar ignorarea acestuia are ca efect direct limitarea exprimării realului potențial genetic și productiv. Nevoile naturale ale scroafelor sunt relativ simple și se referă la cele trei elemente de bază prezentate în figură.

Cerințele vitale ale scroafelor sunt aceleași cu ale oricărei specii exploatate pentru producții zootehnice și, evident, se referă la asigurarea nevoilor de hrană, apă și de aer. Aceste categorii de nevoi sunt, după cum se știe, diferite în funcție de vârsta și de starea fiziologică a scroafelor (în așteptare, gestante sau lactante) și nu fac obiectul prezentului articol.

După cum nu ne propunem nici să intrăm acum în detaliile ce privesc nevoile ce asigură menținerea stării de sănătate, mult discutate cu alte ocazii în paginile revistei Ferma. Ceea ce ne propunem, însă, este să ne referim la importanța nevoilor de confort ale scroafelor și la modul în care asigurarea acestora determină modificări comportamentale cu impact asupra productivității.

Mediul social în care trăiesc scroafele se referă la modul în care sunt concepute constructiv capacitățile de cazare în departamentele fermei, prin care se rotesc scroafele pe întreaga durată a vieții productive, respectiv sectoarele de montă, gestație și lactație.

 

Comportamentul în perioada de așteptare, de montă și de gestație incipientă

După cum se cunoaște, momentul înțărcării și despărțirii scroafei de purcei are un impact puternic asupra acesteia și e dependent de nivelul de exprimare a calităților materne. Transformările hormonale rapide și intense într-o perioadă scurtă de timp determină, la multe scroafe, intensificarea semnificativă a agresivității, pe fondul creșterii concentrației de estrogeni în sânge. Acesta este și unul dintre motivele pentru care, în ferme, se practică separarea femelelor în boxe individuale de montă. Or, tocmai aici apar problemele, întrucât nu în toate fermele dimensiunile boxelor (lățime și lungime) țin cont de gabaritul scroafelor care, în ultimii 20 de ani, a crescut continuu.

De pildă, știați că pe durata gestației lungimea scroafei poate crește cu 7%, iar lățimea ei cu peste 50%? Ei bine, toate aceste elemente determină durata perioadelor în care scroafele stau în picioare sau culcate, influențând implicit și frecvența accidentărilor, a apariției infecțiilor tractului urinar și genital sau a șchiopăturilor. Concluzia ar fi că boxele individuale din acest departament ar trebui să fie dimensionate în așa fel încât să-i permită scroafei o schimbare nestingherită a posturii și adoptarea unor poziții confortabile în orice moment.

 

Comportamentul agresiv

Este știut faptul că legislația europeană prevede - din motive de bunăstare - ca după 28 de zile de la montă, scroafele să fie transferate în boxe comune de gestație. Or, amestecarea animalelor cu trăsături comportamentale de socializare diferite conduce, adeseori, la agresivitate. Principalii factori care determină manifestarea unui comportament agresiv pot fi clasificați în două grupe: A) cei care țin de animalul însuși și B) cei care țin de sistemul de cazare și de întreținere.

• Factori ce țin de scroafă. Această primă categorie de factori se referă la: poziția ierarhică a scroafei în grup, spațiul disponibil în boxă/scroafă, stadiul gestației (sau lipsa acesteia), precum și, într-o anumită măsură, combinația genetică. De regulă, ierarhia socială este stabilită de scroafa dominantă din boxa comună în prima zi după transfer, durata stabilizării grupului depinzând însă de numărul de animale per boxă, de spațiul alocat fiecăruia și de modul de compartimentare.

Odată stabilită ierarhia, intensitatea agresivității scade, însă doar cu condiția ca spațiul alocat furajării să fie suficient. În caz contrar, în boxe vom avea întotdeauna scroafe care - din cauza poziției ierarhice inferioare - nu ajung nici să consume suficient furaj sau apă, nici să-și păstreze un loc propriu de odihnă. Or, tocmai aceste elemente determină creșterea proporției întoarcerilor în călduri sau a avorturilor induse mecanic.

• Factori ce țin de cazare și de întreținere. E clar că nu se poate face o demarcare clară a celor două grupe de factori, însă ignorarea faptului că și noi, fermierii, prin implementarea greșită a unor principii de cazare și de întreținere putem determina creșterea agresivității în grupurile de scroafe este un lucru dovedit. Astfel este evident că stabilirea ordinii ierarhice într-un grup de scroafe ține și de vârsta, respectiv gabaritul acestora. Acestea sunt, de fapt, principalele motive pentru care se recomandă gruparea scroafelor și pe baza acestor criterii.

Tot noi, fermierii, putem limita agresivitatea și prin dietă, cunoscut fiind faptul că un nivel insuficient de fibre celulozice în furajul scroafelor conduce la creșterea agresivității. Pe de altă parte, s-au observat diferențe majore de agresivitate între grupele de scroafe în funcție de disponibilitatea materialelor ocupaționale în boxe. Acolo unde aceste materiale existau, nivelul agresivității scoafelor s-a redus la jumătate.

În același context, nu numai dimensiunile boxei sunt importante, ci și calitatea pardoselei, care ar trebui să-i permită animalului mișcări repetate, fără pericol de alunecare sau alte accidente.
Pe lângă efectele negative vizibile ale agresivității (răniri, șchiopături etc.,), mai sunt și altele, nevăzute. Aici intră inducerea unei stări permanente de frică și menținerea la un nivel ridicat al cortizolului - hormonul de stres - la scroafele dominate permanent. Efectul acestuia este scăderea ratei gestației, a prolificității și, uneori, chiar moartea subită.

 

Comportamentul în maternitate

În afară de agresivitatea împotriva propriilor purcei, care apare relativ rar și, cu precădere, la prima fătare, comportamentul mamei este determinant în maternitate și din perspectiva faptului că cele mai mari pierderi în primele 3 zile de la fătare au drept cauză strivirea purceilor. Pentru a limita aceste pierderi se recomandă ca femela să fie adusă în boxa de fătare cu câteva zile înaintea momentului respectiv, tocmai pentru a se obișnui cu noul mediu înconjurător și pentru a atenua stresul de mutare.

Mai mult decât atât, și aici, în maternitate, asigurarea unor materiale ocupaționale care să-i permită scroafei mimarea amenajării cuibului reduce atât agresiunea asupra purceilor, cât și  riscul strivirii acestora prin mișcările de culcare/ridicare frecventă. În plus, aceste materiale determină o scădere a duratei fătării, precum și o reducere a proporției purceilor fătați morți cu până la 50%, în condițiile în care fătarea în sine este unul dintre cele mai stresante momente din viața femelelor.

Analizând toate pierderile din fermă, cauzate de ignorarea comportamentului natural al scroafei, ajungem la concluzia că mai avem extrem de multe de făcut în asigurarea confortului și sănătății acestei categorii de animale. De ce? Și doar din simplul motiv că mortalitatea prematură a unei scroafe are ca efect direct reducerea eficienței financiare a fermei cu peste 5000 de euro, raportat la potențialul de producție al acesteia pe întreaga durată a vieții!

Vizualizat: 3189 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tehnică agricolă pentru profesionişti 2020 - Protecţia plantelor Noutăţi Great Plains la Agritechnica 2019
START Campanie de primăvară. Tu ce alegi?

Iarnă fără zăpadă sau ploi, secetă pedologică... vremea nu e deloc prietenoasă. Cum staţi cu lucrările specifice campaniei de primăvară pregătirea terenului/semănat? Ce hibrizi alegeţi? Vă rog, scrieţi în comentariu ce sămânţă cumpăraţi, de la cine şi judeţul în care lucraţi terenul!