Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

Coccidioza caprelor - cât de periculoasă este boala pentru iezi?

Publicat: 25 aprilie 2020 - 09:54
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Coccidioza (Eimerioza) este o boală parazitară produsă de un protozor care afectează numeroase specii de animale. Maladia poate fi devastatoare în efectivele de caprine.

Înţelegerea ciclului de viaţă al coccidiilor este un pas important în evaluarea impactului asupra gazdei şi pentru a afla de ce sunt atât de greu de controlat.

Coccidioza caprelor_b

Risc de mortalitate

Simptomele coccidiozei variază de la pierderea apetitului şi diaree uşoară, de scurtă durată, până la cazuri severe care implică diaree masivă de culoare închisă, cu urme de sânge, şi uneori moartea animalului bolnav. În alte cazuri se produce doar slăbire progresivă, deshidratare şi febră, cu întârzierea creşterii. Severitatea simptomelor depinde de numărul de paraziţi care invadează intestinele.

Ce factori agravează boala?

Fecalele caprelor bolnave conţin multe coccidii cu stadii evolutive diferite. Când se depistează un focar, izolarea animalelor şi igienizarea adăpostului sunt esenţiale pentru a preveni răspândirea ei în tot efectivul. În plus, coccidioza este mai mult o boală parazitară care se manifestă intens în locurile aglomerate, cum este cazul întreţinerii în stabulaţie din această perioadă a anului. Menţinerea aşternutului uscat prin adăugarea zilnică de paie are ca efect reducerea numărului de coccidii cu care animalul vine în contact.

Coccidioza caprelor_b

Ce trebuie să faci pentru a preveni sau a trata?

Dacă o capră prezintă semne clinice de coccidioză (diareea fiind semnul cel mai frecvent), există câteva opţiuni de tratament. Acestea includ medicamente cum ar fi sulfametazina, sulfadimetoxina (Albon) şi sulfaguanidina, tetraciclină şi amprolium (Corid R). Pentru a folosi unul dintre produsele anticoccidice, este necesar avizul medicului veterinar. De obicei, tratamentul curativ este administrat timp de cinci zile. Aceste medicamente se numesc coccidiostatice, dar ele nu omoară coccidiile, ci doar le încetinesc dezvoltarea. La o capră puternic infectată, este posibil ca tratamentul să nu aibă succes, dar va ajuta la reducerea numărului de oochişti care sunt excretaţi în mediu.
Coccidioza poate fi prevenită prin adăugarea coccidiostaticelor în raţia zilnică a caprelor. Dacă furajul se achiziţionează granulat, se poate solicita producătorului adăugarea de substanţe coccidiostatice. Acest lucru va ajuta la prevenirea unui focar de coccidioză.
O altă abordare este de a trata iezii la vârsta de trei săptămâni cu Albon, care se va repeta din nou peste alte trei săptămâni. După aceea, utilizaţi un furaj cu un coccidiostatic încorporat. Coccidioza este o boală foarte gravă pentru fermele de caprine şi are un efect negativ foarte puternic asupra iezilor.
Atenţie! Dacă aveţi cai, nu-i lăsaţi să consume furaje care conţin coccidiostatice, deoarece aceste produse pot fi mortale pentru ecvine.
Cu un management atent şi măsuri preventive solide, pierderile asociate cu această boală parazitară pot fi reduse la minim.

Iezi_b

Sorin-Octavian VOIA
Ion OPRESCU
USAMVB Timişoara


DE CE ESTE DIFICIL CONTROLUL COCCIDIILOR?

Coccidiile sunt paraziţi intracelulari omniprezenţi în mediu. Ele trăiesc şi cresc în interiorul celulelor care acoperă traiectul gastro-intestinal al gazdei. Oochisturile imature sunt eliminate odată cu fecalele animalelor gazdă în mediul extern (păşune, adăpost etc.), unde sporulează şi se transformă în oochist matur (infestant). Acestă etapă a ciclului (sporogonia) durează de obicei două până la trei zile, dacă temperatura ambientală este de 18-22oC, mediul este umed şi oxigenat.
Oochiştii maturi sunt foarte rezistenţi la condiţiile de mediu şi la dezinfectanţii obişnuiţi. După ce o capră sensibilă ingerează oochiştii maturi, în lumenul intestinal se eliberează sporozoiţii, care pătrund în celulele epiteliului intestinal. În enterocite se transformă în trofozoiţi, schizont cu merozoiţi, microgametociţi, macrogametociţi, microgameţi, macrogameţi, zigot şi apoi oochist imatur. Apoi celulele intestinale sunt distruse şi sunt eliberaţi mii de oochişti imaturi. Ciclul complet durează de obicei aproximativ două până la trei săptămâni.

 Citeşte şi despre 

Infestarea cu paraziţi - cel mai bun moment pentru a trata eficient


Articol publicat în revista Ferma nr. 5/254 (ediţia 15-31 martie 2020)

Vizualizat: 5210 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



reclama header after big part 2 subpage - AMADA

Video

Costel Vînătoru: ”Cultura plantelor nu e o meserie. Este o MISIUNE!” | podcast agroSTORY #12

Costel Vînătoru: ”Cultura plantelor nu e o meserie. Este o MISIUNE!” | podcast agroSTORY #12

Este convins că destinul în viață i-a fost hărăzit de mic, încă din momentul în care a primit Sfânta Taină a Botezului. Toate deciziile au urmat aproape firesc, transformând copilul născut și crescut în zona de munte a Buzăului, într-unul dintre cei mai de seamă specialiști în legumicultură pe care îi are România, fiind de peste 36 de ani angrenat în activitatea de cercetare horticolă.

Este Costel Vînătoru, directorul Băncii de Gene şi Resurse Vegetale Buzău și ne împărtășește la #agroSTORY bucuria, dar și greutățile inerente ale pașilor făcuți în viață pentru a se împlini profesional și spiritual. Totul în jurul plantelor!

Vrei să afli toată povestea? Urmărește integral podcastul #agroSTORY: VINERI, 17 martie 2023, de la ora 19.00, pe canalul de youtube “revista Ferma”!

Cu Nicoleta Dragomir și Costel Vînătoru la o discuţie ALTFEL despre AGRICULTURĂ, PLANTE şi VIAŢĂ!

Mulțumim sponsorului BUSINESS AGRO CONSULTING din Girov, jud. Neamț!

Ionuț Cioranu și-a început studiile cu... Dreptul! Apoi a fugit la Zootehnie! | agroSTORY #11 Elena Mateescu ține pasul cu vremea! Ce vești aduce pentru fermierii români? | podcast agroSTORY #10 Mădălina și Raul, tinerii care au adus dronele agricole din viitor, în prezent! | agroSTORY #9
Preţul îngrăşămintelor

Preţul îngrăşămintelor a crescut, ce veţi face?