Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

Ciobănitul pe cale de dispariţie?! Crescătorul de animale – „condamnat” la muncă silnică pe viaţă!

Publicat: 25 februarie 2022 - 16:41
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Din prea multă dragoste de animale, un agricultor gălăţean a renunţat să mai lucreze pământul preluat în arendă pentru a se dedica îngrijirii oiţelor sale. El spune că este o datorie sfântă în familia sa să ciobănească.    

Săndel Malaxa este un fermier destul de respectat în comuna gălăţeană Fârţăneşti. În ultimii ani a trebuit să treacă prin multe greutăţi care l-au silit să renunţe la o parte din terenul arendat. Avusese în exploatare la un moment dat o suprafaţă de 360 de hectare de doi ani a rămas cu 50 şi cu 20 de păşune. Pe terenul arabil cultivă plante furajere, lucernă, mazăre, porumb şi oleacă de păioase şi floarea soarelui. În toamnă a pus destul de târziu nişte orz şi acum are mari emoţii că va întoarce cultura.

Ferma de animale de pe Valea Părului, pierdută undeva departe de sat, între dealurile Covurluiului, are un efectiv total de 500 de oi din rasa merinos şi 100 de capre. „În familia Malaxa, creşterea animalelor este mai mult decât o ocupaţie cu tradiţie; este o datorie sfântă, transmisă din generaţie în generaţie!”, rosteşte grav.

Crescătorul este îngrijorat de faptul că nu poate vinde produsul muncii sale la un preţ rezonabil care să-i acopere măcar efortul. Lui viitorul i s-arată ca o „nebuloasă”. „Nu ştiu dacă vom ieşi la liman. Anul trecut, la carnea de miel, am avut un preţ mediu de 15,5 lei pe kilogram. Scăzând costurile de producţie am obţinut un profit de 10 la sută. Trist este că de câţiva ani nu am reuşit să modernizez ferma. Or, este ştiut că societatea în care nu se va investi, va muri!”, consideră fermierul ajuns la capătul răbdării.   

malaxa sandel fartenesti (1)_b 

„Cumpăr mai scump furajele să scot animalele din iarnă!”

 

Continuă astfel: „Anul ăsta preţurile la furaje s-au dublat, kilogramul de porumb a depăşit 1,2 lei şi cu tendinţă de creştere spre 1,5 lei, iar balotul de lucernă paralelipipedic s-a dus spre 30 de lei. Nu mai vorbim de medicamentaţia care se comercializează în funcţie de euro! Tot ce cumpărăm noi: şroturile de soia, mazărea, furajele combinate s-au scumpit semnificativ. Purina, de exemplu, dacă anul trecut era 1,2 lei/kg, acum a urcat la 2,1”.

În fermă, campania fătărilor este în toi. Aşteaptă să vină pe lume peste 200 de miei şi mieluţe. Anul trecut a renunţat la muls, lăsând cei 600 de miei să sugă la oile mame şi tot aşa a ales să procedeze şi în continuare.

„În 10-15 februarie eu trebuie să cumpăr furaje F1, adică pentru faza întâi. Mieii sugari sau cei separaţi trebuie hrăniţi cu un furaj combinat special conceput pentru dezvoltarea rapidă şi calitativă. Animalele de lapte trebuie să mănânce 150 g pe zi, iar la efectivul pe care-l am, îmi sunt necesare peste 5 tone. Voi scoate din buzunar peste 10 mii de lei”, explică crescătorul din Fârţăneşti. 

 

„În lipsa forţei de muncă, pui lacătul pe fermă!”

 

„Problema cea mai arzătoare este forţa de muncă. Nu mai găseşti, nu mai vrea nimeni să muncească. Ciobanii pe care i-am avut primeau 2.000 de lei în mână, plus mâncare, tutun şi băutură; lunar mă duceam în 2.500 lei. Concluzia-i amară: atâta timp cât nu ai forţă de muncă, închizi afacerea!”, susţine agricultorul gălăţean.

Săndel Malaxa are doi copii mari. Nu se poate baza pe sprijinul lor. Au învăţat carte şi au prins servicii bune. Primul este inginer şef la o exploataţie agricolă de câteva mii de hectare, lângă Galaţi, iar cel mic proiectează utilaje şi instalaţii pentru unităţi de procesarea cărnii.  

„Aştept cu mare nerăbdare Programul Naţional Strategic; să văd dacă se pună bază pe zootehnie. Dacă lucrurile vor merge aşa în continuare, vând, nu mai vreau să mă mai chinui. În 2020, cu seceta aia nenorocită nu ne-au despăgubit, am pierdut peste 40 mii de euro şi producţia de lapte”, şi-a vărsat amarul fermierul.  

Sandel Malaxa susţine că şeptelul scade de la an la an şi crescătorii sunt tot mai puţini. Unii au închis fermele şi au dus animalele la sacrificare. Din Fârţăneşti, au pus lacătul pe afacere trei dintre ei vecinii lui de stână. Din 10 mii de oi, câte avea comuna, nu ştie dacă au mai rămas 8.000 de exemplare; în fiecare an dispar aproximativ 1.000 de ovine.

 

„Stăm în bordeie ca-n Evul mediu!”

 

„Nu avem posibilitatea de a investi. Nu am reuşit să valorific nici laptele, nici brânza că nu am avut îngrijitori de animale. De la un an la altul cuantumul subvenţiei scade, iar preţurile la inputuri cresc. Când costa 3 lei litrul de motorină, Ajutorul Naţional Tranzitoriu la oaie era 40 de lei; acum s-a făcut 7 lei motorina şi ANT-ul a scăzut la 10 lei pe cap de animal. Cum să ne mai dezvoltăm? Nu avem amenajată infrastructura: drumuri de acces la fermă, electricitate, apă curentă...  Stăm în bordeie şi trăim ca-n Evul mediu. Oaia nu are punctaje în proiectele europene, nu-i eligibilă! Şi atunci cum să te dezvolţi?”, se întreabă neputincios Săndel Malaxa.

 

 

 

Marian MUŞAT

Vizualizat: 3919 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



reclama header after big part 2 subpage - AMADA

Video

Ilie Popescu are o singură preferinţă - John Deere

Ilie Popescu are o singură preferinţă - John Deere

Astăzi, grupul de firme Olt Piess deţine nu mai puţin de 13 tractoare, 9 combine şi două sprayere autopropulsate pentru aplicarea tratamentelor fito-sanitare, toate marca John Deere. „Avem trei tractoare mari, de aproape 600 CP, două pe şenile şi altul pe roţi, dar articulat. Ele sunt folosite evident la lucrările grele. Spre exemplu, anul acesta, pentru că ne-au permis condiţiile din câmp, am arat în jur de 70% din suprafaţă. O dată la trei ani am observat că trebuie să întoarcem brazda”

„John Deere m-a convins prin fiabilitatea echipamentelor. Dar la fel de importantă a fost şi relaţia cu IPSO Agricultură. Ne respectăm reciproc şi atunci e normal să fim mulţumiţi de acest parteneriat. În zona noastră există şi o echipă de service foarte bună” - ILIE POPESCU, administrator Olt Piess SRL

Hectarul.ro - Un hectar de soluții pentru casa, grădina și ferma ta! Micul oier Emanuel Miclăuş visează medicina Caracteristici si recomandari pentru hibrizii Pioneer
Preţul îngrăşămintelor

Preţul îngrăşămintelor a crescut, ce veţi face?