Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

Ciobănitul pe cale de dispariţie?! Crescătorul de animale – „condamnat” la muncă silnică pe viaţă!

Publicat: 25 februarie 2022 - 16:41
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Din prea multă dragoste de animale, un agricultor gălăţean a renunţat să mai lucreze pământul preluat în arendă pentru a se dedica îngrijirii oiţelor sale. El spune că este o datorie sfântă în familia sa să ciobănească.    

Săndel Malaxa este un fermier destul de respectat în comuna gălăţeană Fârţăneşti. În ultimii ani a trebuit să treacă prin multe greutăţi care l-au silit să renunţe la o parte din terenul arendat. Avusese în exploatare la un moment dat o suprafaţă de 360 de hectare de doi ani a rămas cu 50 şi cu 20 de păşune. Pe terenul arabil cultivă plante furajere, lucernă, mazăre, porumb şi oleacă de păioase şi floarea soarelui. În toamnă a pus destul de târziu nişte orz şi acum are mari emoţii că va întoarce cultura.

Ferma de animale de pe Valea Părului, pierdută undeva departe de sat, între dealurile Covurluiului, are un efectiv total de 500 de oi din rasa merinos şi 100 de capre. „În familia Malaxa, creşterea animalelor este mai mult decât o ocupaţie cu tradiţie; este o datorie sfântă, transmisă din generaţie în generaţie!”, rosteşte grav.

Crescătorul este îngrijorat de faptul că nu poate vinde produsul muncii sale la un preţ rezonabil care să-i acopere măcar efortul. Lui viitorul i s-arată ca o „nebuloasă”. „Nu ştiu dacă vom ieşi la liman. Anul trecut, la carnea de miel, am avut un preţ mediu de 15,5 lei pe kilogram. Scăzând costurile de producţie am obţinut un profit de 10 la sută. Trist este că de câţiva ani nu am reuşit să modernizez ferma. Or, este ştiut că societatea în care nu se va investi, va muri!”, consideră fermierul ajuns la capătul răbdării.   

malaxa sandel fartenesti (1)_b 

„Cumpăr mai scump furajele să scot animalele din iarnă!”

 

Continuă astfel: „Anul ăsta preţurile la furaje s-au dublat, kilogramul de porumb a depăşit 1,2 lei şi cu tendinţă de creştere spre 1,5 lei, iar balotul de lucernă paralelipipedic s-a dus spre 30 de lei. Nu mai vorbim de medicamentaţia care se comercializează în funcţie de euro! Tot ce cumpărăm noi: şroturile de soia, mazărea, furajele combinate s-au scumpit semnificativ. Purina, de exemplu, dacă anul trecut era 1,2 lei/kg, acum a urcat la 2,1”.

În fermă, campania fătărilor este în toi. Aşteaptă să vină pe lume peste 200 de miei şi mieluţe. Anul trecut a renunţat la muls, lăsând cei 600 de miei să sugă la oile mame şi tot aşa a ales să procedeze şi în continuare.

„În 10-15 februarie eu trebuie să cumpăr furaje F1, adică pentru faza întâi. Mieii sugari sau cei separaţi trebuie hrăniţi cu un furaj combinat special conceput pentru dezvoltarea rapidă şi calitativă. Animalele de lapte trebuie să mănânce 150 g pe zi, iar la efectivul pe care-l am, îmi sunt necesare peste 5 tone. Voi scoate din buzunar peste 10 mii de lei”, explică crescătorul din Fârţăneşti. 

 

„În lipsa forţei de muncă, pui lacătul pe fermă!”

 

„Problema cea mai arzătoare este forţa de muncă. Nu mai găseşti, nu mai vrea nimeni să muncească. Ciobanii pe care i-am avut primeau 2.000 de lei în mână, plus mâncare, tutun şi băutură; lunar mă duceam în 2.500 lei. Concluzia-i amară: atâta timp cât nu ai forţă de muncă, închizi afacerea!”, susţine agricultorul gălăţean.

Săndel Malaxa are doi copii mari. Nu se poate baza pe sprijinul lor. Au învăţat carte şi au prins servicii bune. Primul este inginer şef la o exploataţie agricolă de câteva mii de hectare, lângă Galaţi, iar cel mic proiectează utilaje şi instalaţii pentru unităţi de procesarea cărnii.  

„Aştept cu mare nerăbdare Programul Naţional Strategic; să văd dacă se pună bază pe zootehnie. Dacă lucrurile vor merge aşa în continuare, vând, nu mai vreau să mă mai chinui. În 2020, cu seceta aia nenorocită nu ne-au despăgubit, am pierdut peste 40 mii de euro şi producţia de lapte”, şi-a vărsat amarul fermierul.  

Sandel Malaxa susţine că şeptelul scade de la an la an şi crescătorii sunt tot mai puţini. Unii au închis fermele şi au dus animalele la sacrificare. Din Fârţăneşti, au pus lacătul pe afacere trei dintre ei vecinii lui de stână. Din 10 mii de oi, câte avea comuna, nu ştie dacă au mai rămas 8.000 de exemplare; în fiecare an dispar aproximativ 1.000 de ovine.

 

„Stăm în bordeie ca-n Evul mediu!”

 

„Nu avem posibilitatea de a investi. Nu am reuşit să valorific nici laptele, nici brânza că nu am avut îngrijitori de animale. De la un an la altul cuantumul subvenţiei scade, iar preţurile la inputuri cresc. Când costa 3 lei litrul de motorină, Ajutorul Naţional Tranzitoriu la oaie era 40 de lei; acum s-a făcut 7 lei motorina şi ANT-ul a scăzut la 10 lei pe cap de animal. Cum să ne mai dezvoltăm? Nu avem amenajată infrastructura: drumuri de acces la fermă, electricitate, apă curentă...  Stăm în bordeie şi trăim ca-n Evul mediu. Oaia nu are punctaje în proiectele europene, nu-i eligibilă! Şi atunci cum să te dezvolţi?”, se întreabă neputincios Săndel Malaxa.

 

 

 

Marian MUŞAT

Vizualizat: 3822 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



reclama header after big part 2 subpage - AMADA

Video

Massey Ferguson a revoluționat productivitatea în ferma familiei Popa din Cerăt, jud. Dolj

Massey Ferguson a revoluționat productivitatea în ferma familiei Popa din Cerăt, jud. Dolj

Cum a fost trecerea de la U 650 la tractorul Massey Ferguson? „Ca de la Logan la Merţan. Cum să le compari? Cu U 650 lucrai 3 ha într-o zi şi consumai un rezervor de 90 litri. Făceam arătura roată în jurul parcelei şi ieşeau nişte şanţuri la mijloc. Cu tractorul Massey Ferguson şi cu plugul reversibil e altă viaţă. Calitatea lucrării, timpul de lucru, costurile cu combustibilul nu se compară” Mirela Popa, din Cerăt, judeţul Dolj.

Amazone Condor - semănat direct și fertilizare cu rată variabilă KRONE - expertul în furaje verzi! Plugul rotativ FALC - o soluţie eficientă pentru orice teren
Preţul îngrăşămintelor

Preţul îngrăşămintelor a crescut, ce veţi face?