Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

Cine vinde carne şi lapte, ăla face bani!

Publicat: 09 mai 2022 - 15:00
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Vaca de lapte şi creşterea animalelor au pierdut "teren" în ţara noastră, iar această situaţie se vede statistic, în balanţa comercială, dar şi cu ochiul liber, în preţul produselor agroalimentare.

Aurel Nieş şi-a cumpărat prima vacă în 1977, pe când era copil. Acum, fermierul are 60 de vaci la muls şi tineretul femel aferent. A dezvoltat o fermă de familie şi o afacere puternică, a muncit şi a investit permanent alături de fiul său.

 

Vaca a devenit pagubă!


Cu toată această "zdroabă" continuă, în ultimele luni sunt problemele sunt tot mai mari... În condiţiile în care preţul laptelui livrat de Aurel Nieş a crescut cu doar 26% faţă de anul trecut, preţul furajelor, energia electrică, combustibilul şi îngrăşămintele s-a dublat. Practic, energia electrică s-a scumpit 100%, şrotul de soia de la 1,9-2 lei/kg a ajuns 3,5 lei/kg la mijlocul lunii martie şi creşte în continuare. Floarea-soarelui de la 0,9-1 lei/kg a ajuns să coste 2,3 lei/kg, iar porumbul de la 0,75 lei/kg acum este 2 lei/kg.

S-a ajuns acum ca "pentru laptele care îl mulg şi îl vând azi să nu pot să cumpăr mancarea vacilor pentru mâine. Trăim pentru că avem furajele produse de noi anul trecut", spune fermierul din Şicula, jud. Arad.

 vaca aurel nies_b


E din ce în ce mai complicat


Costurile cu producţia de lapte au crescut şi în Europa, mai ales că acolo crescătorii cumpără mare parte din furajele concentrate necesare.

Din bătrâni există o vorbă "dacă pe un litru de lapte nu poţi să cumperi două kilograme de porumb, vaca nu este rentabilă", îşi aminteşte Aurel Nieş. "Cu un litru de lapte nu cumperi acum nici măcar un singur kilogram de porumb, iar în furaje noi trebuie să mai introducem şi premixuri şi furaje proteice. La toate acestea se adaugă şi costurile cu energia şi combustibilul".

 

Face bani cine vinde cereale


Creşterea vacilor în general şi a vacilor de lapte în special "nu mai este o afacere", consideră Aurel Nieş. "Acum fac bani cei care vând cereale. Contrar cu ceea ce se ştie de când îi lumea. Moşii noştrii spuneau cine vinde grâu şi porumb este muritor de foame, cine vinde animale, carne şi lapte, ăla face bani. Numai săracii exportă materii prime, grâu şi porumb"!

 

N-ar trebui să ne lăudăm!


Statistic, dacă privim piaţa internaţională, principalii exportatori de cereale sunt unele dintre cele mai sărace state, cu excepţia SUA. Ţările "bogate" din Europa nu vând cereale şi materii prime. "Uitaţi-vă la Austria sau la Italia, cât lapte produc şi câte produse din lapte exportă, ca să nu mai vorbim de Olanda", îşi argumentează Aurel Nieş afirmaţiile.

"Cerealele sunt produse cu valoare adăugată mică/hectarul de teren. Practic se exportă inclusiv subvenţia ce o primim pentru a produce acele cereale. Vindem grâu şi porumb şi cumpărăm aluat congelat şi făină de mălai. Aicea-i baiul. Şi ne mai lăudăm că suntem mari exportatori de porumb şi de grâu. Ar trebui să ne fie ruşine, aşa ceva nu e ceva de laudă!" spune cu amărăciune Aurel Nieş.

 

Şi viţeii îi vindem aiurea!


Un alt exemplu oferit de fermier este situaţia exportului de viţei în greutate de până la 200 kg.

"Ne vindem la export viţeii după ce au fost scoşi "din penele cele rele", atunci când încep să pună spor mai mare", spune Aurel Nieş.

 

Cum s-a distrus iniţiativa?


Clasa micilor fermieri, a ţăranilor înstăriţi de la sate a dispărut. Aceasta este consecinţa anilor de comunism. Posibile explicaţii pentru acest fenomen sunt, în opinia lui Aurel Nieş, "distrugerea simţului proprietăţii şi a iniţiativei". În zonele colectivizate, după Revoluţie, chiar dacă s-a retrocedat pământul, "mintea pe care au avut-o părinţii şi strămoşii noştrii nu am mai recuperat-o. Asta a stricat comunismul cel mai mult: ne-a învăţat să nu mai gândim, să fim leneşi, dacă mergem la lucru să avem grijă să nu prea transpirăm, să ne facem că lucrăm, iar când venim acasă să băgăm ceva în buzunar...".

 

Metehne ale comunismului...


Se pot vedea încă mari diferenţe între satele "colectivizate" şi cele în care nu au ajunsCAP-urile. După ce în multe sate din România au murit oameni în puşcărie pentru că s-au împotrivit colectivizării, acum sunt localităţi în care "încă lumea aşteaptă la cârciumă să vină brigaderul de laCAPsă îi trimită la lucru. Mulţi vor pentru pruncii lor un serviciu unde să fie puţin de lucru. Iar ce am învăţat în timpul comunismului, din păcate, transmitem la urmaşii noştri, la copii şi la nepoţi", spune Aurel Nieş.

Tot pe vremea comunismului s-a învăţat şi să fure lumea. A rămas încă vorba "de la stat nu e păcat să furi. Comunismul ne-a luat mintea, ne-a învăţat să nu gândim, să nu lucrăm, să nu avem răspundere pentru ceea ce facem", consideră crescătorul arădean. Iar această diferenţă se vede în statele în care a fost o organizare mai "liberală" a agriculturii şi economiei, spre exemplu în Polonia şi în fosta Iugoslavie, unde nu s-a pierdut simţul proprietăţii private.

DEFICIT COMERCIAL ÎN ROMÂNIA

România a înregistrat un deficit în comerţul cu produse agroalimentare de 758,6 milioane de euro în primele 9 luni ale anului 2021. La exporturi, cele mai mari încasări au fost obţinute, în 2021, din livrările de cereale şi oleaginoase (grâu, porumb şi floarea-soarelui). De remarcat că tutunul reprezintă circa 48% din totalul exporturilor României de produse alimentare, băuturi și tutun. România a exportat produse din tutun în valoare de 1,34 miliarde de euro, potrivit celor mai recente dateINS.

 aurel nies 001_b

Vaca nu mai este rentabilă. De aproape doi ani a început să scârţie, dar acum vaca de lapte este pagubă curată. Asta-i socoteala...

AUREL NIEŞ

Fermier Şicula, jud. Arad

DEZVOLTAREA FERMEI DE FAMILIE

Aurel Nieş: "În România, încă din anii 90 au fost descurajaţi ţăranii şi femierii mici şi mereu s-a făcut reclamă marilor exploataţii agricole. Economicul ar trebui să dicteze în politică. Ar fi fost mai bine să lucreze mai mulţi, să fie mai multe ferme mici şi medii. Nu ar trebui să subvenţionăm fermele cu zeci de mii de hectare. Poate ar trebui plafonată subvenţia la 100.000 euro şi sănătate bună!"

Un tânăr de 28 de ani, coordonează activitatea unuia dintre cele mai moderne complexe zootehnice din judeţul Sibiu, în care creşterea bubalinelor a devenit o afacere profitabilă. Click AICI şi află reţeta succesului din ferma lui Mihai Marinescu!

 

un articol de

GHEORGHE GHIŞE

Vizualizat: 1311 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



reclama header after big part 2 subpage - AMADA

Video

Cum se pastrează merele peste iarnă!

Cum se pastrează merele peste iarnă!

Când este perioada optimă pentru recoltarea merelor? Cum le depozităm și unde? Ioan Jula, pomicultor din jud. Sibiu, ne dă câteva sfaturi legate de păstrarea merelor peste iarnă pentru cei care au o livadă mică în curte.

Massey Ferguson a revoluționat productivitatea în ferma familiei Popa din Cerăt, jud. Dolj Amazone Condor - semănat direct și fertilizare cu rată variabilă Plugul rotativ FALC - o soluţie eficientă pentru orice teren
Preţul îngrăşămintelor

Preţul îngrăşămintelor a crescut, ce veţi face?