Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

Cine ţine ZOOTEHNIA la distanţă de casă?!

Publicat: 06 octombrie 2018 - 12:22
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Spuneam, în editorialul din ediţia precedentă a revistei, că la Ministerul Sănătăţii 1 struţ = 500 taurine = 10.000 păsări = 1.000 porci. Rugăm Ministrul Sănătăţii să aprobe, de urgenţă, formarea unui curs de zoologie pentru angajaţii din minister (se pare că au lipsit în clasa a VI-a de la şcoală), deoarece au lacune mari cu privire la acest domeniu... altfel nu se explică aberaţiile din Ordinul 119/2014. 

Doar un exemplu... pentru cunoştinţele lor generale de zoologie, struţul se încadrează la categoria păsări. La fel şi prepeliţele... tot păsări sunt!
Spre ştiinţa specialiştilor de la Ministerul Sănătăţii:
1 struţ = 130 kg,
1 găină = 2 kg,
1 prepeliţă = 0,1 kg,
de unde rezultă că raportat la greutate vie şi cantitate de dejecţii rezultată, 10.000 de struţi nu este egal cu 10.000 de găini şi nici cu 10.000 de prepeliţe.
A fost necesar să apelăm la acest raţionament de clasa a VI-a deoarece se pare că sunt unii care nu înţeleg termenii "elevaţi" cum ar fi Unitate Vită Mare (UVM).

OMS-119s218_b

Ce am propus noi şi ce a ieşit în OMS-ul modificat!
În urma publicării propunerilor de modificare a OMS 119/2014, în februarie 2018, revista Ferma şi formele asociative ale fermierilor s-au mobilizat şi, împreună cu cei din Ministerul Agriculturii, au formulat o nouă serie de propuneri. Pentru a observa şi dumneavoastră cine pune de fapt beţe în roatele dezvoltării satului românesc, vom face o comparaţie între propunerile noastre şi forma finală adoptată de către Ministerul Sănătăţii.
1. Propunerea: „Considerăm că trebuie definit termenul Unitate Vită Mare (UVM) - unitate de măsură standard stabilită pentru echivalarea diferitelor specii şi categorii de animale, pe baza cerinţelor nutriţionale şi a cantităţii de dejecţii produse de acestea, prin raportarea la cerinţele nutriţionale şi dejecţiile produse de unul sau mai multe animale, cumulând 500 kg greutate vie (echivalentul unei vaci)”  NU se regăseşte în OMS 119/2014!
2. Propunere: „Introducerea unui aliniat cu privire la exploataţiile existente conform Legii 204/2008 privind protejarea exploataţiilor agricole conform prevederilor art. 3 alin.(1) şi alin 1”.
Forma aprobată: „Art. 2. (5) La stabilirea amplasamentului noilor clădiri trebuie să se ţină cont de obiectivele existente în zonă, precum ferme, adăposturi pentru animale, depozite de deşeuri sau alte surse potenţiale de disconfort, cu respectarea simultană atât a distanţelor legale faţă de limita proprietăţilor şi zonele de protecţie sanitară, cât şi a principiului celui mai vechi amplasament, cu respectarea prevederilor art. 3 alin. (1) şi art. 4 din Legea nr. 204/2008 privind protejarea exploataţiilor agricole”.
3. Propunere de modificare a articolului 11:
“La articolul 11, alineatul (1), distanţele minime de protecţie sanitară între teritoriile protejate şi o serie de unităţi care produc disconfort şi riscuri asupra sănătăţii populaţiei, în cazul fermelor de creştere a animalelor situate în afara zonelor de locuit, sunt următoarele:
• între 20 şi 50 UVM: 50 m;
• între 50,1-200 UVM: 100 m;
• între 200,1-500 UVM: 200 m;
• peste 500,1-1000 UVM: 500 m;
• peste 1000,1 UVM: l000 m”.

Sursa de poluare, marea necunoscută?!
În sprijinul faptului că măsurarea distanţei de la perimetrul fermei (prevăzută de OMS 119) este total eronată vine şi Ordinul ministrului Mediului, apelor şi pădurilor şi al ministrului Agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 990/1.809/2015 pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului Mediului şi gospodăririi apelor şi al Ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 1.182/1.270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole, Ordin care precizează că poluarea se poate realiza din două surse punctiforme şi surse difuze.
Poluarea punctiformă din surse agricole poate fi provocată de:
- Dejecţii animale semilichide şi lichide;
- Gunoi de grajd sub formă solidă;
- Efluenţi din silozuri;
- Ape uzate neepurate sau insuficient colectate;
- Scurgeri din depozite de îngrăşăminte minerale şi organice.
Poluarea difuză nu poate fi identificată şi nu se regăseşte în perimetrul unei ferme zootehnice.
De AICI rezultă că dacă avem clar identificate, prin lege, sursele de poluare, atunci unde este logica măsurării distanţei de la perimetrul fermei?! În textul legii trebuie introdusă precizarea că se măsoară de la sursa de poluare (de exemplu adăpostul de animale, platforma de dejecţii etc).
Forma aprobată:
„Art 11. 1) Distanţele minime de protecţie sanitară între teritoriile protejate şi perimetrul unităţilor care produc disconfort şi riscuri asupra sănătăţii populaţiei sunt următoarele:
Ferme de cabaline, până la 20 de capete: 50 m;
Ferme de cabaline, peste 20 de capete: 100 m;
Ferme şi crescătorii de taurine, până la 50 de capete: 50 m;
Ferme şi crescătorii de taurine, între 51 şi 200 de capete: 100 m;
Ferme şi crescătorii de taurine, între 201 şi 500 de capete: 200 m;
Ferme şi crescătorii de taurine, peste 500 de capete: 500 m;
Ferme de păsări, până la 1.000 de capete: 50 m;
Ferme de păsări, între 1.001 şi 5.000 de capete: 200 m;
Ferme de păsări, între 5.001 şi 10.000 de capete: 500 m;
Ferme şi crescătorii de păsări cu peste 10.000 de capete şi complexuri avicole industriale: 1.000 m;
Ferme de ovine, caprine între 300 şi 1500 de capete: 100 m;
Ferme de ovine, caprine cu peste 1.500 de capete: 200 m;
Ferme de porci, până la 50 de capete: 100 m;
Ferme de porci, între 51 şi 100 de capete: 200 m;
Ferme de porci, între 101 şi 1.000 de capete: 500 m;
Complexuri de porci, între 1.000 şi 10.000 de capete: 1.000 m;
Complexuri de porci cu peste 10.000 de capete: 1.500 m;
Ferme şi crescătorii de iepuri între 100 şi 5.000 de capete: 100 m;
Ferme şi crescătorii de iepuri cu peste 5.000 de capete: 200 m;
Ferme şi crescătorii de struţi: 500 m;
Ferme şi crescătorii de melci: 50 m”.
Considerăm că prin corelarea dintre specii cu UVM - Unitatea Vită Mare - se aduce la un numitor comun numărul de animale pe specii în funcţie de conţinutul de azot din dejecţii. Deci discutăm despre poluare. Forma adoptată conduce la o necorelare dintre specii şi, astfel, în loc să protejezi mediul sau localităţile, prin aceste calcule făcute de Ministerul Sănătăţii ajungi să amplasezi obiective poluatoare în apropiere de teritorii protejate. Mai mult, distanţa nu se calculează de la adăpost, ci de la perimetrul fermei, ceea ce este o greşeală pentru că factorul de poluare nu este ferma, ci adăpostul sau platforma de dejecţii. Iar pentru sistemele de creştere alternative, cum ar fi „free range”, care necesită o suprafaţă de teren foarte mare pe cap de animal pentru păşunat, calculul reprezintă o nedreptate.

Contradicţii EVIDENTE!
Astfel, conform OMS 119/2014 modificat avem următoarea situaţie contradictorie:
• o fermă de cabaline de peste 24 UVM o amplasăm la 100 metri;
• o fermă de taurine de peste 500 UVM, la 500 m;
• o fermă de păsări de peste 36 UVM o amplasăm la 1000 m;
• o fermă de ovine/caprine de peste 150 UVM - la 200 m;
• o fermă de porci de peste 5000 de UVM - la 1500 m;
• o fermă de iepuri de peste 18 UVM - la 200 m;
• o fermă de struţi de peste 1 UVM la 500 m. După cum se poate vedea şi în tabel.
În aceste condiţii, nu se poate afirma că distanţele fixe sunt concludente şi sigure şi nu dau loc la interpretări dacă nu ne raportăm la factorii poluatori, adică noxe şi dejecţii, deoarece putem amplasa o fermă de vaci de 16 capete la 50 metri de ultima casă, care se realizează pe o suprafaţă de maxim 500 de mp (incluzând adăpost şi platformă betonată pentru dejecţii), iar cantitatea de dejecţii pe zi este de 824 kg, iar o fermă de 5000 de pui în sistem „tradiţional - creştere în aer liber”, la care cantitatea de dejecţii pe zi este de 7,14 kg şi unde prin tehnologie ferma are suprafaţa de 11.000 mp, o trimitem la o distanţă de 500 m!!! Iar la cantităţile de dejecţii şi noxe raportate la mp de fermă, în funcţie de specie şi tehnologie de creştere, nu există comparaţie. La pasăre rezultă 0,00065 kg dejecţii/zi/mp de fermă, iar la taurine rezultă 1,64 kg dejecţii/zi/mp fermă. Astfel, am demonstrat prin calcul, în funcţie de specie şi tehnologie, că aceste distanţe nu sunt conforme cu realitatea. Ajungând să amplasăm un obiectiv economic mare poluator chiar lângă teritoriile protejate iar un obiectiv economic care practică tehnologii prietenoase cu mediul la peste 500 m, neavând nici o justificare ştiinţifică şi nici tehnică.

Va urma...

REVISTA FERMA
în numele tuturor celor care, din 2014, atrag atenţia asupra abuzurilor legiferate prin OMS 119


DISTANŢE MINIME ABERANTE ÎN OMS 119/2014 MODIFICAT

zoottabs218_b
Un articol publicat în revista Ferma nr. 16/221 (ediţia 15-30 septembrie 2018)

 

Vizualizat: 685 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Scolile agricole - semnal de alarma!

Scolile agricole - semnal de alarma!

Specialist în cresterea pasarilor de curte si absolvent al unei scoli cu profil agricol - Liceul Tehnologic „Mihail Kogalniceanu” din Miroslava (jud. Iasi) - Leonard Stafie considera ca institutiile de învatamânt cu profil agricol au nevoie de sprijin pentru a redeveni ceea ce erau cândva.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Amazone - soluţii pentru prelucrarea solului şi semănat Cons DDA - semănătorile Monosem şi combina pentru lavanda
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?