CINE şi DE CE a pus gând rău consumului de carne?

Cert este că UE și-a schimbat prioritățile și, implicit, discursul. Ceea ce pare să nu mai conteze în noua viziune este tocmai valoarea economică a sectorului producției de carne și stabilitatea acestuia, ci mai degrabă “valorile pozitive” cu care acesta ar trebui să contribuie în societate. Aceste valori pozitive ar putea fi rezumate în trei concepte majore:

1. Să fie benefice sănătății

2. Să fie prietenoase cu mediul

3. Să fie utile omenirii 

Un tsunami politic şi mediatic

Ce este extrem de clar de pe acum e că o parte a Parlamentului, Comisia Europeană și o pleiadă de ONG-uri își doresc cu ardoare o restrângere a producției zootehnice în general și a celei de carne în special. Chiar dacă voci din Comisie repetă cu orice ocazie că sectorul producției cărnii nu este problema ci doar o parte a soluției, în conferințele la nivel înalt susține că “trebuie să mâncăm mai puțină carne”. Se recunoaște, de asemenea, că vor fi învingători și învinși, iar aceștia din urmă vor beneficia de fonduri de redresare. Practic, împotriva consumului de carne se ridică un adevărat tsunami politic și mediatic.

Studii care pun carnea la zid!

Prima temă majoră a UE ar fi deci “Sănătatea și consumul de carne”, iar primul lucru așteptat în ianuarie 2022 este opinia EFSA (Autoritatea Europeană pentru Siguranță Alimentară) asupra valorii nutriționale a cărnii și dacă o dietă strict vegetală este benefică sănătății umane.

Tot în ianuarie, 2022, este așteptată discutarea în plenul Parlamentului a tematicii denumită generic “Europa învinge cancerul”. Dezbaterile preliminare din decembrie 2021 au condus la votarea unui raport care conține și amendamentul 13 (ghinion?!) în care consumul de carne este pus efectiv la zid, iar carnea în sine considerată la fel de toxică pentru sănătatea umană ca și produsele procesate. Preocuparea Comisiei în a demara un plan de combatere a cancerului este mai mult decât lăudabilă și așteptată însă, de aici și până la a condamna consumul de carne în baza unor studii cel puțin dubioase e totuși o abordare controversată. Așa cum la fel de controversați sunt și cei trei europarlamentari români care au votat în favoarea acestuia!

UE vrea un porc mai puţin gras

În același context al sănătăţii umane se prefigurează evaluarea “Planului de acțiune al UE împotriva obezității infantile” care s-a derulat în perioada 2014-2020. Evaluarea va implica o consultare publică largă în 2022, cu finalizare în 2023. După adoptare, acesta va ajunge la Parlament și Consiliul European, care ar putea aduce modificări.

În paralel, DG Agri va continua analiza obiectivului de reducere a conținutului în grăsime a cărnii de porc, ceea ce reprezintă o abordare științifică binevenită, mai ales în contextul, la fel de dezbătut, al valorii nutritive al grăsimilor de origine animală.

Etichetarea, din nou sub lupă

Luna martie 2022 va readuce în actualitate tematica etichetării produselor alimentare, inclusiv a celor de origine animală, prin discutarea rezultatelor consultării publice a consumatorilor din 2021. La toate acestea se va adăuga, tot în anul 2022, așteptatul raport al EFSA cu privire la armonizarea conținutului etichetelor în privința profilului nutriţional. Acesta va constitui fundamentul proiectului legislativ ce va ajunge în Parlament și în Consiliu, către finele anului 2022, pentru adoptare. Fără doar și poate adoptarea unei structuri standardizate de etichetare a produselor de origine animală în toată Uniunea Europeană ar trebui să conducă în primul rând la o mai corectă informare a consumatorilor, indiferent unde și-ar face cumpărăturile și nu am mai avea parte de situațiile în care același produs de origine animală ar avea calități nutritive diferite în diferite țări, așa cum s-a mai întâmplat și a fost demonstrat cu prisosință.

Rezistenţa la antimicrobiene

Anul 2022 va aduce și ample dezbateri pe tema actiunilor UE în privința reducerii rezistenței la antimicrobiene (AMR). Evident că subiectul este de larg interes întrucât se referă la capacitatea microbilor de a dezvolta rezistență mai ales la antibiotice, fenomen tot mai îngrijorător, cu un impact negativ atât asupra sănătății umane cât și animale, dar și generatoare de costuri suplimentare cu tratamentele. La toate acestea se adaugă şi reducerea productivității din cauza bolilor.

Se estimează că rezistența la anti-microbiene este responsabilă de decesul anual a 33 de mii de persoane doar în UE, precum și de costuri suplimentare în sistemul medical de peste 1,5 miliarde de Euro! 

Despre planul de acţiune cu 3 obiective şi CINE va achita NOTA DE PLATĂ, citiţi în revista FERMA, ediţia 1-31 ianuarie 2022!

un articol de

IOAN LADOȘI