Concurs Ferma
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Cine face COP-ul (V) - metode de control al producţiei de lapte la oi

Publicat: 17 iulie 2018 - 18:33
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

În perioada actuală, în toată Europa se pune bază pe creşterea unor rase de ovine performante, care să răspundă mai eficient la pretenţiile, mereu schimbătoare, ale cererii pentru produse de calitate superioară obţinute de la ovine (carne, lapte, lână, pielicele). Cerinţa actuală şi de perspectivă pentru ameliorarea rapidă a producţiei de lapte de oaie este dictată de valoarea biologică foarte ridicată a acestui produs, de deficitul de proteină valoroasă pe piaţă şi de nevoia de diversificare a produselor alimentare.

Producţia de lapte la oaie este dependentă în proporţie de 70-75% de factorii de mediu, dintre care furajarea la nivelul cerinţelor ocupă un loc prioritar, urmată de asigurarea microclimatului.

Oaie mulsa_b

Heritabilitatea
Controlul genetic al producţiei de lapte diferă în funcţie de perioada lactaţiei. La efectivele de ovine din rasele autohtone care sunt mulse, producţia totală de lapte cuprinde cantitatea de lapte supt de miel şi cantitatea de lapte muls. Între aceste două perioade ale lactaţiei există deosebiri importante în privinţa heritabilităţii şi o precizie de evaluare a cantităţii de lapte.
Cantitatea de lapte supt are o heritabilitate ridicată (h2 = 0,5 până la 0,61 - după OWEN 1985), dublă comparativ cu cantitatea totală de lapte per lactaţie (h2 = 0,3). Heritabilitatea pentru compoziţia laptelui de oaie este mai intensă (h2 = 0,6-0,8) şi câştigul genetic pe generaţie este substanţial.
La oaie, corelaţiile dintre producţia de lapte şi greutatea corporală (r = +0,04 până la +0,34) sau producţia de lână (r = +0,02 până la 0,23) sunt pozitive, dar de intensitate redusă.
Laptele supt de miel constituie principalul obiectiv al producţiei de lapte la rasele exploatate pentru carne, carne - lână şi chiar lână-carne. Acesta poate fi determinat numai prin metode estimative, dintre care unele sunt foarte laborioase.
Potenţialul genetic al oii în perioada cât suge mielul este controlat de numeroşi factori de variaţie, care se identifică şi se cuantifică greu. Dintre aceştia, dezvoltarea şi vigoarea mielului care suge are o influenţă asupra producţiei de lapte a oii mamă, hrănită la nivelul cerinţelor, chiar mai mare comparativ cu potenţialul ei genetic. Pe de altă parte, mieii din fătările multiple stimulează puternic producţia de lapte a oilor mame, mascând oile cu un potenţial genetic mai scăzut, dar cu fătare multipară. Într-o turmă de oi în lactaţie se găsesc indivizi de vârste diferite, cu ordinea lactaţiei şi cu data fătării diferite. Există coeficienţi de corecţie a producţiei de lapte supt, pentru ajustarea influenţelor legate de: fătarea multiplă, vârsta şi ordinea lactaţiei. După aplicarea acestor corecţii, cantitatea de lapte produsă de oaia mamă în perioada cât suge mielul mai este influenţată semnificativ doar de vigoarea şi dezvoltarea mielului (lor).

Lapte oaie_b

Modalitatea de calcul al producţiei de lapte
Metodele practice, de evaluare a cantităţii de lapte supt de miel şi metoda AC de control a producţiei de lapte muls au fost descrise în numărul trecut al revistei Ferma. În acest număr vom descrie o variantă a metodei AT (un control individual la interval de treizeci de zile, alternativ, o dată dimineaţa şi următorul seara).
Pentru o mai bună înţelegere a metodei AT, mi s-a sugerat să dau un exemplu de calcul al producţiei de lapte prin această metodă.
Dacă primul control individual al producţiei de lapte se face dimineaţa, cu o seară înainte, de ziua programată pentru controlul individual, se înregistrează cantitatea totală de lapte pe turmă (S). În ziua de control la fiecare oaie se ia numărul matricol apoi se cântăreşte cantitatea de lapte muls (d) şi se înregistrează în buletinul de control al producţiei de lapte. După terminarea mulsului de dimineaţă, controlorul înregistrează şi cantitatea totală de lapte per turmă (D). Apoi, determinarea producţiei individuale de lapte la oile controlate (Lzc) se face ca şi în cazul metodei AC. Prima dată se determină coeficientul de control C (numit şi coeficient de corecţie), care este valabil pentru toate oile din turma controlată C = S + D/D. Producţia individuală în ziua de control (Lzc) se evaluează prin înmulţirea cantităţii de lapte produsă de fiecare oaie controlată cu acest coeficient care exprimă ponderea producţiei de lapte, la mulsoarea de dimineaţă pe turmă, faţă de producţia pe întreaga zi (D + S sau la trei mulsori D + A + S).

Pentru o mai facilă înţelegere, să luăm un exemplu practic
• La o turmă de 300 oi, la controlul I al producţiei de lapte s-a obţinut seara (S) înaintea datei de control, 120 kg lapte şi în ziua de control, dimineaţa (D) 150 kg lapte.
În acest caz, C = (120 + 150)/150 = 1,8.
În ziua de control, două oi au produs dimineaţa una 0,45 kg lapte şi alta 0,35, producţia individuală evaluată în această zi: (Lzc = d x C) va fi la oaia 1 de 0,81 kg (Lzc = 0,45 x 1,8 kg = 0,81 kg), iar la oaia 2 de 0,63 kg (Lzc = 0,35 x 1,8 kg = 0,63 kg).
În acelaşi mod se calculează cantitatea de lapte, în ziua de control, pentru toate oile din turmă.
Cantitatea de lapte muls evaluată în ziua de control la oile mulse se înmulţeşte cu numărul de zile (perioada dintre controale) şi se obţine la fiecare oaie cantitatea de lapte evaluată le primul control (LpcI).
• La controlul următor (după 30 de zile, cu limite între 28 şi 34 de zile), se înregistrează cantitatea de lapte pe turmă în dimineaţa zilei de control (D), iar seara se cântăreşte individual cantitatea de lapte muls de la fiecare oaie (s) şi la terminarea mulsului cantitatea totală de lapte muls pe turmă (S). În acest caz, coeficientul de control pe turmă C = D + S/S. De regulă, producţia de lapte la mulsoarea de seară este mai mică şi coeficientul de control (C) este mai mare comparativ cu cel de dimineaţă.
După calcularea coeficientului de control, cantitatea în ziua de control (Lzc) se evaluează în acelaşi mod ca şi la controlul de dimineaţă: Lzc = s x C.
De exemplu, dacă într-o turmă de 200 oi în control, producţia de lapte de dimineaţă a fost de 120 kg, iar seara de 100 kg C = 120 + 100/100 = 2,2
Să luăm, ipotetic, numai două oi care au avut la mulsul de seară una 0,35 kg şi alta 0,3 kg lapte muls: Lzc = 0,35 x 2,2 = 0,77 kg şi Lzc = 0,30 x 2,2 = 0,66 kg. În aceste cazuri cantitatea de lapte muls evaluată în ziua de control va fi de 0,77 kg la oaia 1 şi 0,66 kg la oaia 2.
• Următorul control individual se organizează dimineaţa şi ultimul seara, după acelaşi procedeu, zilele din perioadele de control la metoda AT se stabilesc ca şi la metoda AC.
Pentru ambele metode (AC şi AT) trebuie efectuate minim patru controale, iar oile la care cantitatea zilnică de lapte este sub 200 g cu o toleranţă de maxim 40 g, lactaţia oii se consideră încheiată.
Pentru evaluarea producţiei de lapte la ovinele din România, controlul cantitativ al producţiei de lapte este obligatoriu, iar controlul calitativ (% proteină; % grăsime; % substanţă uscată; NTG) este opţional.
În zona de şes am observat că oierii cuprinşi în COP preferă controlul individual al producţiei de lapte la oi numai dimineaţa, seara fiind foarte cald, iar cei din zona montană preferă seara.
Controlul producţiei de lapte la oaie în fermele de elită şi în fermele de multiplicare este absolut necesar pentru ameliorarea producţiei de lapte.


Ioan PADEANU
Sorin VOIA
USAMVB Timişoara

 

AC ŞI AT - METODE DE CONTROL MAI SIMPLE
Pentru creşterea efectivelor de oi cuprinse în controlul producţiei de lapte, ICAR (Comitetul Internaţional pentru Controlul Performanţelor la Animale) recomandă utilizarea şi a metodelor mai simple, care necesită un consum mai redus de muncă, şi anume metoda AC şi AT.
• Metoda AC recunoscută de ICAR este de fapt o variantă a metodei coeficientului de control elaborată de Th. Nica şi B. Dermengi şi se foloseşte pe scară largă în Israel, Italia, Franţa, Spania şi Slovacia.
• Metoda AT, de asemenea recunoscută de ICAR, este utilizată în fermele de ovine cuprinse în controlul producţiei de lapte din Italia, Spania, Germania şi Cehia.

 


Un articol publicat în revista Ferma nr. 9/214 (ediţia 14-31 mai 2018)

 

Vizualizat: 42 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Noutăţi Väderstad la Agritechnica 2019 Tehnică agricolă pentru profesionişti 2020 - Protecţia plantelor
START Campanie de primăvară. Tu ce alegi?

Iarnă fără zăpadă sau ploi, secetă pedologică... vremea nu e deloc prietenoasă. Cum staţi cu lucrările specifice campaniei de primăvară pregătirea terenului/semănat? Ce hibrizi alegeţi? Vă rog, scrieţi în comentariu ce sămânţă cumpăraţi, de la cine şi judeţul în care lucraţi terenul!