Kwizda
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma

Cine face COP-ul (IV) - pregătiri pentru sezonul de muls al oilor

Publicat: 13 iulie 2018 - 00:10
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

În contrast cu cererea crescândă pentru laptele şi produsele din lapte de oaie, efectivele de ovine în principalele ţări vest-europene (Franţa, Spania, Italia, UK etc.) au scăzut drastic în ultimii cincisprezece ani, cauzele principale fiind dificultăţile cu forţa de muncă şi scăderea interesului tinerilor pentru acest sector. Pentru a suplini acest deficit de efective, s-au elaborat programe de ameliorare bazate pe selecţia oilor performante pentru producţia de lapte.

Cum mulţi dintre crescătorii de ovine din România vor vinde mieii cu ocazia Sărbătorilor Pascale, aceştia vor fi nevoiţi să înceapă mulsul oilor. Cei cuprinşi în COP doresc să aplice o metodă de control a producţiei de lapte uşoară şi cu acurateţe ridicată. În acest scop, venim în întâmpinarea lor cu detalierea metodelor de control oficial al producţiei de lapte la oaie.

Lapte_b

Metode de control al producţiei de lapte la oaie
Producţia de lapte la oi pe o lactaţie se poate evalua conform reglementărilor ICAR prin utilizarea unor metode de control care variază în funcţie de condiţiile specifice, de la o ţară la alta.
Oficial, sunt acceptate două tipuri de metode: notate simbolic A şi B.
• Metoda A are cinci variante: AC (coeficient de control sau corecţii), AT (un control pe zi la un interval de 30 zile, dimineaţa şi următorul seara etc.), A4 (două controale dimineaţa şi seara în ziua de control, la un interval de 30 zile), A5 (două controale zilnice la interval de 36 zile) şi A6 (două controale zilnice la interval de 42 zile).
Metoda A este aplicată de către asociaţiile crescătorilor de ovine şi caprine acreditate pentru COP de Agenţia Naţională de Zootehnie, care decontează 70% din costurile de control. Controlul producţiei de lapte se face de către un controlor angajat al asociaţiei acreditate.
• Metoda B are aceleaşi variante ca şi prima metodă, dar controalele producţiei de lapte se efectuează de către crescător sau de un reprezentant al său, fără decontarea cheltuielilor de control.
• Metoda AC (coeficient de control sau corecţie calculat pentru producţia de lapte pe mulsori în ziua de control), elaborată încă din anul 1957 de Th. Nica şi B. Dermengi, a fost utilizată în România - pentru determinarea producţiei de lapte la rasele de ovine Ţurcană şi Ţigaie - cu succes până în anul 1995 pe efective de ovine mari. Prin această metodă, cantitatea de lapte per lactaţie se determină separat pentru perioada de lapte supt (LS) şi perioada de muls (LM).

Formule de calcul şi exemplificări
Pentru o mai bună înţelegere, voi descrie detaliat această metodă, care se bazează pe raportul dintre cantitatea zilnică de lapte a oilor şi cantitatea la o singură mulsoare din ziua de control.
• Cantitatea de lapte supt de miel/miei (LS), pentru perioada de alăptare, se evaluează prin utilizarea consumului specific de lapte (cantitate lapte/kg spor) pentru realizarea unui kg spor de greutate la miei, care variază între 3,5 şi 6 litri/kg spor. Corelaţia fenotipică între sporul de greutate a mielului/mieilor şi producţia de lapte supt este pozitivă şi foarte intensă: r â de la +0,7 la +0,9 (sursa Taftă, 1978).
În nucleele de ovine de elită, unde mieii sunt cântăriţi la fătare, se aplică o variantă cu acurateţe mai ridicată. Astfel, mieii se cântăresc imediat după fătare şi dacă se separă de oaia mamă până la patru săptămâni, sporul în greutate al mielului se multiplică cu coeficientul 6. De exemplu, dacă greutatea la 25 zile a unui miel este de 10,25 kg, iar la fătare a avut 4 kg, sporul de greutate corporală este de 6,25 kg (10,25 kg - 4 kg), iar cantitatea de lapte supt estimată este de 37,5 kg (6,25 x 6). După vârsta de patru săptămâni se foloseşte coeficientul 5.
Cantitatea de lapte supt se mai poate estima şi după greutatea mielului la înţărcare, dacă nu se cunoaşte greutatea la fătare. În acest caz, greutatea corporală a mielului/mieilor la înţărcare până la şase săptămâni se înmulţeşte cu coeficientul 5 iar după şase săptămâni cu coeficientul 4. La mieii gemeni se însumează greutăţile corporale şi se aplică unul dintre aceşti coeficienţi.
• Cantitatea de lapte muls (LM) se evaluează prin cel puţin patru controale periodice pe parcursul perioadei de muls.
Primul control se face la 15-25 zile de la înţărcarea mieilor, controalele intermediare la 30 zile, iar ultimul control are loc cu 20-30 de zile înainte de data programată pentru înţărcarea oilor. La femelele care produc într-o zi de control sub 200 g lapte, lactaţia oi respective se consideră încheiată.
• Evaluarea producţiei individuale de lapte în ziua de control (Lzc) se realizează cu ajutorul coeficientului de control (corecţia) care exprimă ponderea producţiei de lapte muls dimineaţa faţă de întreaga zi. Dacă oile sunt mulse de trei ori pe zi, controlul începe cu mulsoarea de la amiază când se înregistrează cantitatea totală de lapte muls (kg) pe turmă (A) şi continuă în acelaşi mod cu mulsul de seară (S). La mulsoarea din dimineaţa zilei următoare, controlul cântăreşte laptele de la fiecare oaie (d) şi apoi înregistrează numărul matricol şi cantitatea de lapte în buletinul de control sau într-o aplicaţie pe computer. După terminarea mulsului de dimineaţă, se înregistrează şi cantitatea totală de lapte pe turmă (D).
Determinarea producţiei individuale de lapte din ziua de control (Lzc) se face cu ajutorul coeficientului de control astfel:
Cunoscând cantităţile de lapte pe turmă (A, S, D) se determină coeficientul de control (C), după relaţia: C â (A + S + D)/D
Dacă oile sunt mulse numai seara şi dimineaţa, folosim relaţia: C = (S + D)/D. Producţia unei oi din ziua de control (Lzc) se obţine prin înmulţirea cantităţii înregistrate la mulsoarea de dimineaţă (d) cu coeficientul de control (C): Lzc = d x C.
De exemplu: într-o turmă în ziua de control o oaie a avut dimineaţa 0,4 kg lapte, iar per turma S = 60 kg şi D = 80 kg.
C = (S + D)/D = (60 + 80)/80 = 1,75
Lzc1 = 0,4 x 1,75 = 0,7 kg/zi
• Producţia de lapte pe perioada de control (Lpc) se calculează astfel:
- la primul control, prin înmulţirea cantităţii de lapte din ziua de control (Lzc1), cu numărul de zile de la înţărcarea mielului până la jumătatea perioadei dintre primul şi al doilea control;
- la controalele intermediare, prin înmulţirea cantităţii de lapte din zilele de control (Lzc2 - Lzc3) respective, cu suma jumătăţii numărului de zile dintre controale;
- la ultimul control, prin înmulţirea cantităţii de lapte din ziua de control (Lzc4) cu jumătate din numărul de zile dintre penultimul şi ultimul control, la care se adaugă numărul de zile de la ultimul control, la înţărcarea oii.
Producţia totală de lapte per perioadă de muls (LM) se calculează prin însumarea cantităţilor de lapte obţinute în toate perioadele de control (Lpc I + Lpc II + Lpc III etc). Producţia totală de lapte per lactaţie se obţine prin însumarea producţiei de lapte calculată pentru perioada de alăptare şi producţia de lapte evaluată pentru perioada de muls (LS + LM).
La consfătuirile avute cu oierii din zona de vest a ţării am constatat că majoritatea celor cuprinşi în COP pentru lapte preferă să practice metoda AC.
Va urma...


Ioan PĂDEANU
Sorin VOIA
USAMVB Timişoara

 


SĂNĂTATE ÎNTR-UN PAHAR DE LAPTE
Laptele produs de oile care păşunează pe pajişti bogate în specii de plante este considerat un produs natural de calitate excepţională prin conţinutul ridicat în aminoacizi esenţiali, grăsimi superioare, reprezentate de acizi graşi polinesaturaţi, dintre care se evidenţiază Omega 3 şi Omega 6, apoi un număr mare de elemente minerale (circa 60), vitamine din complexul B (B1, B2, B3, B5, B6, B12), caroten, vitamina H, C, D2, D3, E, PP etc.
În perioada de păşunat, conţinutul laptelui de oaie în caroten - compus care în organismul uman se transformă în vitamina A - este de zece ori mai mare comparativ cu cel de vacă, iar cel de vitamina C este cel puţin dublu.
Populaţiile umane, mari consumatoare de lapte şi de produse lactate, în special iaurturi, chefir, lapte gros, au durata medie de viaţă mai ridicată datorată vigorii fizice şi rezistenţei crescute la infecţii, stres şi efort. Dovadă stă ponderea mare a centenarilor din Munţii Carpaţi, Balcani, Urali etc., consumatori fideli de iaurt, lapte acru şi produse lactate proaspete.

 


Un articol publicat în revista Ferma nr. 8/213 (ediţia 1-14 mai 2018)

 

Vizualizat: 43 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Agriplanta-Romagrotec 2018

Agriplanta-Romagrotec 2018

„Din pasiune pentru agricultură” este motto-ul sub care Agriplanta-Romagrotec reuneşte cu succes tot ce este mai important în agricultura românească începând cu primăvara lui 2011. Desfăşurat în câmp, pe o suprafaţă de peste 36 hectare, evenimentul îmbină trei componente care îi asigură eficienţa: expoziţie în câmp, loturi demonstrative şi demonstraţii cu maşini agricole.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

AgriPlanta - RomAgroTec 2017 În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tehnologia vertical tillage, în interpretarea Great Plains
Cultura anului 2017

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2017?