Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Cine este fermierul român care exportă brânză în 12 ţări din UE?

Publicat: 02 martie 2021 - 11:10
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Se spune că ar fi mai uşor să vinzi gheaţă eschimoşilor decât brânză francezilor, recunoscuţi pentru gusturile deosebit de rafinate şi standardele de calitate pe care le impun. Marius Bîcu este un afacerist de primă mână care a reuşit să le sucească mintea francezilor, şi nu doar lor, cu brânza de burduf şi alte bunătăţi neaoşe de pe la noi. 

De partea de procesare se ocupă însă fiul său, pe care tot Marius îl cheamă, în timp ce el administrează ferma de vaci de lapte.


70% din producţie pleacă la export

 ferma cu omenie lapte_b

Zilnic, la fabrica din Unirea se procesează 15.000 de litri de lapte, dar numai 6.000 sunt colectaţi din ferma proprie, diferenţa fiind achiziţionată de la crescătorii de animale din zonă. Produsele de la ”Ferma cu omenie” sunt accesibile consumatorului român prin intermediul marilor lanţuri de retail. Dar numai o mică parte, pentru că circa 70% din producţie este destinată exportului. „La început, strategia noastră s-a bazat pe participarea la marile târguri şi expoziţii de pe continent iar azi am ajuns să exportăm în 12 ţări din Uniunea Europeană. În timp, am renunţat însă la unele produse pentru că am considerat că nu sunt suficient de rentabile. Ne-am axat pe acele produse care ne aduc profit”, ne-a explicat antreprenorul.

 ferma cu omenie Marius Bîcu_b

Investim în fiecare an un minim de 200.000 de euro. Aici înainte erau nişte grajduri părăsite şi dărăpănate iar noi am reconstruit totul de la zero - MARIUS BÎCU, Proprietarul Unilact Transilvania

Cea mai bună brânză de burduf din lume

 Iulia Cruciu_b

Brânza de burduf este una dintre cele mai căutate şi apreciate produse de la ”Ferma cu omenie”. „Trei ani la rând, brânza noastră de burduf a fost declarată cea mai bună din România. Şi dacă ne gândim că acest tip de brânză se produce doar la noi în ţară, putem spune că e cea mai gustoasă din lume”, afirmă Iulia Cruciu, care ne-a întâmpinat la magazinul de prezentare a produselor de la ”Ferma cu omenie”. Dacă în ţări precum Italia, Spania şi Marea Britanie, unde ajung o parte din produse, a contat foarte mult faptul că acolo trăiesc comunităţi importante de români, în Franţa şi Germania cererea a fost motivată exclusiv de calitate.

 

Porumbeii sunt o pacoste

 ferma cu omenie Marius Ganea_b

O mare bătaie de cap pentru şeful fermei zootehnice, Marius Ganea, este prezenţa porumbeilor, care nu doar că împrăştie furajele animalelor, dar le şi consumă. Pagubele pe care aceste înaripate le produc în fiecare zi nu sunt deloc neglijabile. „Din păcate, nu avem soluţii. Pe lângă faptul că sunt purtători de boli, porumbeii fură din hrana vacilor. Zilnic estimez o pierdere de 200 kilograme de furaje din cauza asta. Unde mai pui că fac mizerie şi îndepărtează mâncarea de locul de furajare. Cineva chiar ne-a sugerat la un moment dat să montăm ghimpi în toată ferma ca pe monumentele istorice”, susţine inginerul zootehnist, conştient pe undeva că nu poate câştiga această bătălie.

 

Oaia, ca o necesitate

 Pe lângă vaci, Marius Ganea are în îngrijire şi circa 700 de oi, care vara sunt ţinute pe păşune. O parte din exemplare, cele din rasa Cap negru german, au fost aduse din Ungaria. Acestea au fost infuzate cu oile noastre autohtone, Ţigaie ruginie şi Ţurcană, pentru a creşte procentul de carne din carcasă. „Noi am cumpărat oi din necesitate. Pentru că în zona noastră sunt foarte mulţi crescători şi la început ne trezeam tot timpul că oile ne distrug culturile. Dar de când avem oile noastre, am scăpat de aceste probleme”, a constatat cu satisfacţie şeful de fermă. Acesta se plânge însă de faptul că la noi în ţară nu există posibilitatea de a efectua controlul oficial pentru certificarea produşilor, chiar dacă exemplarele sunt din rasă pură. Perspectiva apropierii Paştelui reprezintă, totuşi, o rază de speranţă. În toamnă, îşi aminteşte el, mieii se vindeau şi cu 10 lei kilogramul în această zonă.

 

 

MONITORIZAREA EFECTIVULUI
Ferma societăţii Unilact Transilvania a achiziţionat şi un soft de monitorizare individuală a animalelor, prin care sunt urmăriţi diferiţi parametri privind starea de sănătate, perioada optimă de montă, etc. Despre utilitatea acestui sistem inteligent în fermă ne-a vorbit Marius Ganea (foto). Revenim cu detalii în numărul viitor al revistei Ferma.

Află cum a început Marius Bîcu afacerea în zootehnie!

Vizualizat: 2084 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



reclama header after big part 2 subpage - AMADA

Video

Combina John Deere S770i in ferma ITC Seeds!

Combina John Deere S770i in ferma ITC Seeds!

Dupa două campanii de recoltat cu combina John Deere S770i cu heder de tip vario de 9 metri rezultatele au fost pe măsura aşteptărilor. „Am recoltat într-o singură zi peste 230 de tone, în condiţiile în care oricum s-a ieşit târziu în câmp. Cu această combină poţi recolta fără probleme 35 de hectare într-o zi. Şi în condiţiile noastre de lucru, că intrăm la recoltat la ora 11-12 şi terminăm la 9 seara. Pentru că noi suntem producători de sămânţă şi trebuie să avem umiditatea corectă, să curăţăm foarte bine combina, şi nu doar de la o cultură la alta, chiar şi între diferite soiuri de grâu” - Willy Tavares

Semințe și tehnilogie Syngenta pentru cultura de pepene – Edina Uifalusi, Piscolt, jud. Satu Mare Branislav Giurici, despre cum și-a asigurat plantația de portaltoi de viță-de-vie Cum au combătut cei de la Cramele Recaș bolile și dăunătorii viței-de-vie cu Syngenta
Cultura anului 2021

Pe ce cultură mizaţi în anul agricol 2020-2021?