Cine a descoperit cafeaua? CAPRELE!

1. Comparativ cu oile, care pot fi întreţinute pe o păşune, caprele preferă să mănânce frunze, buruieni şi tufişuri mici. Sunt în permanentă căutare şi acoperă o suprafaţă mare de teren pentru a consuma părţile vegetale crude. În lipsa acestora, nu refuză vegetaţia îmbătrânită cu un conţinut mai ridicat de celuloză.
2. Potrivit unei asociaţii a cafelei, un păstor de capre pe nume Kaldi a observat că după ce au consumat o anumită plantă, caprele sale au devenit foarte energice. Aveau atât de multă energie, încât erau active şi noaptea. Kaldi a comunicat descoperirea sa unei mănăstiri locale, iar acolo planta a fost transformată experimental în băutură. Stareţul mănăstirii a început să simtă efectele noii băuturi, în special în timpul nopţii. Ştirile despre băutură s-au răspândit foarte repede şi, după ce au ajuns în Peninsula Arabică, au devenit globale.
3. Caprele nu au incisivi pe maxilarul superior, dar pot foarte bine să rupă iarba şi chiar scoarţa copacilor. Atât în partea de sus a gurii (maxilar), cât şi în partea de jos (mandibulă) au premolari şi molari (măsele) cu care mestecă. Nu vă lasaţi amăgiţi atunci când un ied vrea să vă sugă degetul; nu îl lasaţi sa-l împingă cu limba la măsele, pentru că veţi avea parte de o experienţă extrem de dureroasă.
4. Probabil, cel mai cunoscut mit despre capre este că ele pot consuma cutii de tablă. Chiar dacă ştim că acestea pot „testa” orice bagă în gură, ele nu sunt capabile să consume metale. Cu toate acestea, caprele sunt renumite pentru testarea gustului tuturor obiectelor care se află în raza lor de acţiune: haine, pungi de plastic, ziare, seringi, etichete de pe cutiile de tablă. Dar nu tablă! Caprele au de fapt un sistem digestiv foarte sensibil, care poate fi dereglat destul de uşor. Nu puţine au fost cazurile când, după decesul unor capre, au fost găsite în rumen cantităţi apreciabile de materiale plastice.
5. La fel ca şi vitele sau ovinele - şi alte 200 de specii de mamifere - caprele mestecă din nou furajul ingerat ca parte a procesului lor digestiv. Au un stomac cu patru compartimente prin care trebuie să treacă furajele pentru a fi complet digerate. Procesul începe în rumen prin umezirea plantelor consumate, după care le regurgitează şi le mestecă din nou pentru a le mărunţi. Din acest motiv, aceste animale sunt numite rumegătoare şi de multe ori vedeţi capre odihnindu-se la păşune mestecând, chiar dacă nu le-aţi văzut mâncând de fapt nimic.
6. Caprele fată de obicei doi sau mai mulţi iezi. Prolificitatea este un caracter de reproducţie care poate fi luat în selecţie. Astfel, dacă reţinem o ieduţă provenită dintr-o fătare multiplă, există posibilitatea ca aceasta să fete, la rândul ei, tot multiplu. Nu este o regulă general valabilă. Unele capre pot făta un singur ied.

Cred că prin cele expuse am trezit curiozitatea multora de a înţelege mai bine această specie de animale care a reprezentat o sursă de hrană pentru oameni încă de la începutul domesticirii animalelor. Află de AICI şi alte curiozităţi despre capre!

un articol de

SORIN-OCTAVIAN VOIA

USAMVB Timişoara