Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Cinci paraziţi externi periculoşi pentru capre

Publicat: 18 aprilie 2020 - 14:04
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Ca stare fiziologică, la sfârşitul lunii februarie, unele capre se aflau în ultima perioadă de gestaţie, iar altele în perioada de alăptare consecutiv fătării.

 

Adăpostirea animalelor se face în saivane pe aşternut de paie, care se împrospătează zilnic cu circa 0,5 kg/mp, pentru a controla umiditatea, ştiut fiind că părul care le acoperă corpul nu le izolează la fel de bine ca lâna în cazul oilor. Chiar dacă le asigurăm caprelor un spaţiu de cazare de 1,5-2 mp/animal, din cauza densităţii, combinată cu factori de mediu favorizanţi, există riscul transmiterii unor boli de la o capră la alta.

În cazul paraziţilor externi, mortalitatea caprelor adulte nu va creşte foarte mult, dar va fi afectată producţia şi implicit venitul pe care îl va realiza fermierul. Specificăm că mai sensibil este tineretul, în special iezii cruzi, la care, în funcţie de parazit, mortalitatea poate creşte destul de mult.

CaprinaClick pe poza pentru galerie!

Muşte şi ţânţari

Există o serie de specii de muşte (muşte miazigene), care sunt active în perioada aprilie-octombrie. Zgomotul constant al acestora, disconfortul creat prin invadarea mucoaselor sau a rănilor sunt iritante şi afectează hrănirea şi, în final, producţia obţinută. Rănile produse în diverse situaţii controlate, ca ecornare, castrare, sau ca urmare a unor accidente pot fi parazitate de larvele (viermii) ce se dezvoltă din ouăle depuse de muştele adulte. Larvele se pot dezvolta şi în coarnele crăpate sau la baza acestora, unde pielea formează cute. Pe durata verii se recomandă examinarea clinică (observarea) periodică a animalelor expuse, curăţirea rănilor de larvele muscidelor şi dezinfectarea rănilor. Evacuarea gunoiului înaintea perioadei de stabulaţie, aplicarea unui strat curat de paie şi eliminarea materialelor organice din adăpost şi din preajma acestuia va ajuta la controlul populaţiei de muşte.
Pierderea de sânge din cauza parazitismului extern cu ţânţari poate cauza anemie, întârzieri în creştere şi pierderi în greutate. Ca măsuri radicale luate împotriva acestor „invadatori”, recomand aplicarea insecticidelor, dar cu precauţie, în afara razei de acces a caprelor, pentru a nu periclita sănătatea acestora.

Infestarea cu păduchi

Păduchii sunt destul de frecvent întâlniţi la capre. Infestarea cu păduchi se manifestă prin apariţia unor zone foarte iritate, capra frecându-se de obiectele din jur, ceea ce duce la formarea de răni care, netratate, se pot infecta cu bacterii. Păduchii se înmulţesc şi sunt activi pe tot parcursul anului, dar mai ales în lunile răcoroase, din octombrie până în martie, adică în această perioadă. Ouăle sunt ataşate de firele de păr şi eclozează în 5-18 zile, iar evoluţia până la stadiul de adult mai poate dura încă 14-21 zile. Transmiterea se face prin contact direct de la un animal la altul, în special când aglomeraţia este mare, adică în stabulaţie. Un tratament tradiţional constă în aplicarea unei soluţii formată din două părţi untură şi o parte gaz lampant. Combaterea se face cu insecticide specifice şi în acest caz trebuie consultat medicul veterinar, pentru a nu intoxica animalele. Pentru ca efectul să fie mai puternic, se tratează toate animalele din turmă în acelaşi timp şi se repetă tratamentul după 10-14 zile. Se vor aplica soluţiile insecticide şi în adăpost (pereţi, iesle etc). Expunerea animalelor la razele solare, la aer proaspăt şi ploaie reduce efectele negative ale păduchilor.

Capusa_b

Cum identificăm căpuşele?

Căpuşele se hrănesc cu sângele caprelor. În funcţie de caracteristicile structurale, pot fi căpuşe moi sau dure. Corpul celor dure este oval şi pigmentat în partea superioară. Segmentul anterior este un cap fals (rostrum), a cărui structură poate ajuta la identificarea lor. Elementele de pe cap ancorează căpuşa pe pielea caprei şi facilitează hrănirea cu sânge. Corpul se poate extinde de câteva ori faţă de dimensiunea iniţială, pe măsură ce căpuşa se hrăneşte.
O clasificare suplimentară a căpuşelor dure se face pe baza ciclului lor de viaţă, care implică una, două sau trei gazde (animale), în funcţie de câte ori caută o altă gazdă. Căpuşele adulte se hrănesc şi se împerechează, după care femelele cad pe pământ (aşternut) şi depun ouă. Prin eclozarea ouălor se formează larvele, care trec printr-un stadiu de nimfă înainte de a ajunge adulte.
Căpuşele moi diferă de cele dure prin câteva caracteristici: au o cuticulă (piele exterioară) mai moale. Forma corpului variază în funcţie de specie, iar capul lor fals este situat în partea anterioară de jos a căpuşei şi nu este atât de evident ca la căpuşele dure. Căpuşa spinoasă a urechii este un exemplu de căpuşă moale. Doar larvele şi nimfele acestei specii sunt parazite şi pot provoca leziuni şi umflarea urechii, caprele afectate manifestând semne de dezorientare. Adulţii trăiesc în zone ascunse din mediu, cum ar fi în interiorul fisurilor din lemnul hambarelor.

Caprele parazitate cu purici

Puricii sunt insecte fără aripi, care au nevoie de o gazdă cu sânge cald pentru a supravieţui şi a se reproduce. Hrănindu-se doar cu sânge, se mai numesc şi hematofagi. Puricii adulţi au trei perechi de picioare, însă perechea a treia (cea mai lungă) este cea adaptată la deplasarea prin salturi (aceste insecte pot să sară de peste 50 de ori lungimea corpului lor). În lume există peste 2.500 de specii de purici, fiecare adaptată la un anumit tip de gazdă. Un purice adult are o lungime de aproximativ 3 mm, corpul maro-negricios, turtit latero-lateral, ce permite deplasarea uşoră prin părul gazdei. Puricii au părţile bucale special concepute pentru a înţepa pielea şi a suge sângele.
O singură femelă poate depune până la 25 de ouă pe oră/zi, ceea ce înseamnă că, dacă există condiţii adecvate de hrană şi temperatură, o infestare cu purici va deveni masivă printre capre într-o perioadă foarte scurtă de timp. Orice alt animal cu sânge cald, care trăieşte alături de capre, va fi, de asemenea, afectat. Caprele parazitate sunt neliniştite, se freacă de obiectele din jur şi se scarpină cu membrele posterioare sau chiar cu incisivii. Animalele se tratează extern cu soluţii insecticide, concomitent cu dezinsecţia adăpostului. Repetarea tratamentului extern se face la un interval de 10-15 zile.

Cum se manifestă râia caprelor?

Scabia (râia) caprelor este provocată de acarieni din genurile Psoroptes (Psoroptes ovis - produce râia corpului), Sarcoptes (Sarcoptes scabiei var. Ovis - produce râia capului) şi Chorioptes (Chorioptes ovis - produce râia picioarelor). Contaminarea se realizează prin contact direc între animalele sănătoase şi cele afectate. Boala pare să se limiteze la câteva capre, după care apare şi la altele, manifestându-se prin dermatite severe în jurul ochilor şi unghiilor, pe gât şi torace, partea internă a coapselor şi uger. Se produc hipercheratoze (îngroşarea pielii), alopecie (căderea părului) însoţite de exfolierea pielii şi agitaţia animalelor. Pielea coapselor apare încreţită şi fisurată, creând porţi pentru pătrunderea bacteriilor care produc infecţii. O infestare severă determină slăbire şi mărirea în volum a nodulilor limfatici. Animalele netratate slăbesc, iar dacă apar complicaţii, acestea pot muri.
În general, majoritatea paraziţilor externi pot fi colectaţi cu diverse echipamente: plase şi aspiratoare pentru insectele zburătoare; borcane, capcane, piepteni şi forcepsuri pentru insecte şi căpuşe târâtoare; probe de piele pentru acarieni. Majoritatea paraziţilor externi pot fi văzuţi uşor şi identificaţi vizual, dar, în unele cazuri, este necesară utilizarea unui microscop.

Sorin-Octavian VOIA,
Ion OPRESCU
USAMVB Timişoara


METAMORFOZĂ: DE LA OU, LA FORMA ADULTĂ

Ciclurile de viaţă (biologic) ale artropodelor implică o serie de modificări structurale cunoscute sub numele de metamorfoze, a căror secvenţă reală este diferită în funcţie de parazit. Metamorfoza completă începe când adulţii depun ouă din care larvele eclozează. Formele larvare cresc şi năpârlesc de mai multe ori, de fiecare dată pentru a se acomoda cu creşterea dimensiunii lor. Larvele pot trăi liber sau pot depinde de gazdele lor pentru a se hrăni. În cele din urmă, se formează o structură cu carcasă dură, numită nimfă, care poate avea capacitatea de a supravieţui peste iarnă. Nimfa se transformă în parazit adult, care este stadiul final al ciclului biologic (metamorfozei). Astfel, există patru etape distincte în ciclul de dezvoltare (biologic, al vieţii): ou, larvă, nimfă şi adult.


FERMIERII ÎNTREABĂ, FERMA RĂSPUNDE
„VA MAI PRODUCE OAIA MEA LAPTE VREODATĂ?”

Gheorghe Radu, cititor al www.revista-ferma.ro, ne-a cerut sfatul: „Acum doi ani, una dintre oile care mi-au fătat, deşi avea colostru, nu lăsa mielul să sugă. Am încercat atunci să-l hrănesc, dar a murit, iar ugerul oii s-a întărit. Medicul veterinar i-a administrat timp de două zile injecţii în uger. La o săptămână de la fătare, nu avea nici un mililitru de lapte. La fel am păţit cu ea şi anul trecut. Mai există vreo şansă să dea lapte?”
Sorin Voia, cadru didactic la USAVMB Timişoara, catedra Ovine şi Caprine, răspunde: „Atunci când fată o oaie, e bine ca mielul să sugă colostru în prima oră de la naştere. Pe măsură ce trece timpul, efectul colostrului scade. În cazul în care nu suge (sau nu este obligat să sugă) de la oaia mamă sau de la o altă oaie care a fătat în acelaşi timp, mielul moare, ceea ce s-a şi întâmplat în cazul oii dumneavoastră.
Dacă mielul nu suge, laptele se acumulează şi ugerul se inflamează şi se întăreşte. În acest caz, laptele trebuie muls înainte ca ugerul să devină cald şi edematiat (roşu). Altfel, prin întărirea ugerului, se sparg vasele de sânge şi se instalează mamita (infecţia glandei mamare), care distruge ţesutul secretor. Cu tot cu tratament, este posibil ca oaia să nu mai producă lapte niciodată, în funcţie de cât de afectat a fost ţesutul. Depinde în ce stadiu a fost efectuat tratamentul.
E sigur că, odată distrus ţesutul secretor, oaia nu mai produce lapte şi este compromisă”.

Articol publicat în revista Ferma nr. 4/253 (ediţia 1-14 martie 2019)

Vizualizat: 1608 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten
reclama art afetr lead

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Noutăţi Väderstad la Agritechnica 2019 Tehnică agricolă pentru profesionişti 2020 - Protecţia plantelor
START Campanie de primăvară. Tu ce alegi?

Iarnă fără zăpadă sau ploi, secetă pedologică... vremea nu e deloc prietenoasă. Cum staţi cu lucrările specifice campaniei de primăvară pregătirea terenului/semănat? Ce hibrizi alegeţi? Vă rog, scrieţi în comentariu ce sămânţă cumpăraţi, de la cine şi judeţul în care lucraţi terenul!