Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Cerinţele nutriţionale ale vacilor de lapte

Publicat: 19 martie 2018 - 01:44
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

În urma publicării în revista Ferma a unor articole referitoare la hrănirea vacilor de lapte, am primit comentarii din care am realizat că există persoane care nu înţeleg cum se calculează cerinţele în energie şi substanţe nutritive, necesare pentru a realiza o raţie de hrană. Drept urmare, aduc unele lămuriri, astfel încât, cei interesaţi să îşi poată întocmi propriile raţii. 

Principalii indici de normare pentru vacile de lapte sunt:
- pentru saţietate - substanţa uscată (SU) şi unităţile de încărcare digestivă pentru vacile de lapte (UIDL);
- pentru energie - unitate nutritivă (UN), unitatea nutritivă lapte (UNL) sau unitatea furajeră lapte (UFL),
- pentru proteină - proteină digestibilă (PD) sau proteină digestibilă la nivel intestinal (PDI),
- macrosăruri (Ca, P,), sare, vitamine.
Cerinţele unei vaci de lapte se stabilesc însumând necesarul pentru întreţinerea funcţiilor vitale cu necesarul pentru diferite nivele ale producţiei de lapte. Astfel, din tabelul 1 se preiau cerinţele pentru funcţiile vitale, adică cerinţele de energie şi substanţe nutritive pentru ca animalul să trăiască. Acestea depind de greutatea (masa) corporală a vacii. Din tabelul 2 se preiau cerinţele pentru producţia de lapte.

Vaci_b

Exemplificare pentru o vacă cu greutatea de 500 kg şi 10 l de lapte
Conform datelor din tabelul 1, o vacă cu greutatea de 500 kg are nevoie de 7,3 kg SU, de 5,5 UN, 350 g PD etc. Pentru o producţie de 10 litri de lapte/zi, trebuie să i se asigure în plus, conform datelor din tabelul 2, încă 4,7 kg SU, 4,9 UN, 650 g PD etc. Prin însumarea datelor de necesar rezultă că animalul din exemplul nostru are nevoie zilnic de 12 kg SU, 10,4 UN, 1000 g PD etc.
• Normarea de SU, pentru o evaluare rapidă, poate fi stabilită socotind 1,5 kg SU/100 kcorp şi 0,5 kg SU/litrul de lapte. În acest caz, pentru vaca de 500 kg şi producţia de 10 litri de lapte trebuie, să se asigure 1,5 x 5 = 7,5 kg SU pentru funcţiile vitale şi 10 x 0,5 = 5 kg SU pentru producţia de lapte.
Acest indicator mai indică:
- dacă furajele administrate nu asigură un consum zilnic de cel puţin 12,5 kg SU, atunci animalul, nefiind sătul, se manifestă ca unul flămând: este neliniştit, mugeşte spre uşa grajdului sau la vederea fermierului, consumă paiele din aşternut, se reduce şi producţia de lapte;
- dacă administrarea furajelor se face necontrolat şi se depăşeşte nivelul de 20 kg SU/zi, se depăşeşte de fapt capacitatea de ingestie a animalului, ceea ce înseamnă risipă, deoarece nutreţurile neconsumate fie fermentează în iesle, fie ajung să fie impurificate în aşternut; în ambele situaţii, ele se evacuează odată cu gunoiul de grajd.
UN - unităţile nutritive sau necesarul energetic al unei vaci de lapte - se poate evalua dacă socotim că pentru funcţiile vitale (pentru întreţinere) trebuie să se asigure 1,1 UN/100 kg greutate corporală şi 0,45-0,50 UN pentru producerea unui litru de lapte. Astfel, dacă vrem să stabilim necesarul energetic pentru vaca luată ca exemplu, pentru întreţinere trebuie să asigurăm 1,1 x 5 = 5,5 UN iar pentru producţia de lapte 10 x 0,49 = 4,9 UN. Deci un total zilnic de 5,5 + 4,9 = 10,4 UN.
Valorile de necesar energetic stabilite pe baza datelor tabelare se pot suplimenta cu 1-2 UN pe cap şi zi la vacile primipare şi secundipare. În prima fază de lactaţie (în primele 100 zile de la fătare), pentru stabilirea producţiei de lapte se prevede în plus 1 UN/cap/zi. Vacilor gestante li se pot asigura în plus încă 0,3 UN, din luna IV, până la 2 UN în luna VII. La păşune, datorită deplasării animalelor, necesarul energetic se suplimentează cu 15%.
Având în vedere capacitatea limitată de ingerare a SU şi cerinţele energetice, mai ales ale vacilor cu producţii ridicate, în prima treime a lactaţiei, este necesar să se stabilească şi „concentraţia de energie” a furajelor, care se poate exprima prin UN/Kg SU. Astfel dacă o producţie de lapte de 5 l/zi se poate obţine cu o concentraţie în energie a raţiei de 0,58 UN/kg SU, la o producţie de 15 l concentraţia trebuie să fie de 0,92 UN/kg SU.
PD - proteina digestibilă. Din tabelele de normare se poate constata cum se stabilesc cerinţele de proteină digestibilă (tabelul 1 şi tabelul 2 conţin necesarul pentru funcţiile vitale raportat la greutatea corporală a vacii) şi pentru producţia de lapte. Acest necesar poate fi suplimentat cu până la 100 g PD/zi/cap la vacile aflate în faza ascendentă a curbei de lactaţie, pentru stimularea producţiei de lapte, cu 90 g PD, pentru asigurarea dezvoltării corporale a primiparelor şi cu 80-160 g PD pentru îmbunătăţirea stării de întreţinere a vacilor slabe.
O evaluare mai rapidă a necesarului de proteină digestibilă la vaci se poate face socotind 70 g PD/100 kg greutate corporală pentru funcţiile vitale (întreţinere) şi 65 g PD/1 l lapte. Dacă estimăm necesarul în proteină pentru o vacă de 500 kg şi cu o producţie de 10 l lapte, atunci pentru întreţinere trebuie să asigurăm 70 x 5 = 350 g PD, iar pentru producţia de lapte 10 x 65 = 650 g PD, deci un total de 1000 g PD.
Necesarul mineral. Pe lângă tabelele de normare, cerinţele unei vaci de lapte în Ca, P şi sare se mai pot stabili şi astfel: calculând că pentru funcţiile vitale (întreţinere) trebuie să se asigure 5 g Ca, 3 g P şi 5 g sare /100 kcorp şi 3,5 g Ca, 2,5 g P şi 2 g sare /1 l lapte.
Dacă estimăm necesarul mineral pentru o vacă de 500 kg cu o producţie de 10 l lapte, atunci pentru întreţinere trebuie să asigurăm: 5 x 5 = 25 g Ca; 5 x 3 = 15 g P; 5 x 5 = 25 g sare. Pentru producţia de lapte se calculează: 3,5 x10 = 35 g Ca; 2,5 x 10 = 25 g P; 2 x 10 = 20 g sare. Făcând totalul, obţinem un necesar de 60 g Ca, 40 g P şi 45 g sare.
Cerinţele în microelemente ale vacilor de lapte se stabilesc după o altă regulă, asigurând la 1 kg SU raţie următoarele nivele: 40 mg Fe, 30 mg Mn, 40 mg Zn, 8 mg Cu, 0,3 mg Co, 0,15 mg I şi 0,15 mg Se.
Necesarul vitaminic. La vacile de lapte, în mod obişnuit, se urmăreşte satisfacerea valorilor de necesar în caroten (30 mg/100 Kcorp pentru funcţiile vitale şi 20 mg caroten/l lapte sau de vitamina A (800-1200 UI/kg SU) şi vitamina D, care sunt de 80-120 UI/Kg SU.

 

TABELUL 1: CERINŢELE NUTRITIVE ALE VACILOR ÎN LACTAŢIE PENTRU ÎNTREŢINEREA FUNCŢIILOR VITALE

 tab1stefd217_b


TABELUL 2: CERINŢE NUTRITIVE ALE VACILOR ÎN LACTAŢIE PENTRU DIFERITE PRODUCŢII DE LAPTE (CU 3,8-4% GRASIME)

tab2stefd217_b
Notă: cerinţele UIDL sunt redate cumulat pentru funcţiile vitale şi producţia de lapte

 


Un articol publicat în revista Ferma nr. 22/205 (ediţia 15-31 decembrie 2017)

Vizualizat: 1000 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Maschio Gaspardo la Agromalim 2019 Cons DDA la Agromalim 2019
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?