Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Ce furaje însilozăm?

Publicat: 28 octombrie 2010 - 13:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Furaje ce se pot însiloza singure

Click pe poza pentru galerie!

O primă categorie de furaje sunt acelea al căror conţinut chimic şi procent de substanţă uscată (30-35%) permit însilozarea lor singure. Dintre aceste plante cel mai important este porumbul siloz care, în faza de maturitate lapte - ceară, are 30-35% substanţă uscată şi un conţinut de glucide fermentescibile suficient de mare. Se însilozează singure toate gramineele: sorgul, iarba de Sudan, secara, orzul, ovăzul, raigrasul. De asemenea, iarba pajiştilor se poate însiloza ca atare precum şi borceagurile.

 

Furaje însilozate în amestec

O altă categorie sunt furajele care, datorită unui deficit în una din substanţele de bază necesare, nu se pot însiloza singure, fapt care obligă însilozarea lor în amestec. Astfel soia, datorită conţinutului redus în glucide fermentescibile nu se poate însiloza singură şi de aceea se amestecă cu porumbul obţinându-se un furaj foarte valoros.

Tot în amestec se însilozează rapiţa sau celelalte crucifere, aceasta datorită conţinutului redus în substanţă uscată.

Lucerna, neavând suficiente glucide fermentescibile nu se poate însiloza decât în amestec cu o graminee bogată în astfel de glucide (porumb, orz, ovăz, raigras aristat).

Vrejurile şi tecile de leguminoase, având o umiditate mică (13-15 %) şi multă proteină, pot fi însilozate cu alte plante verzi suculente, bogate în glucide (porumb verde, bostănoase, crucifere furajere).
În amestec se pot însiloza şi frunzele şi coletele de sfeclă împreună cu vrejuri de cartofi sau vrejuri de leguminoase.

 

Însilozarea prin adaos de produse

O altă metodă de însilozare este prin adaos de produse. Astfel:

• lucerna se poate însiloza prin utilizarea la însilozare a preparatului Microacid sau a acidului formic în concentraţie de 5%, folosindu-se 5 l soluţie la 100 kg nutreţ;
• porumbul şi floarea soarelui îşi îmbunătăţesc calitatea prin adaus de melasă 1,5-2 kg la 100 kg nutreţ;
• cocenii de porumb se însilozează prin adaus de saramură în concentraţie de 1% sau apă melasată 2% sau borhoturi în cantitate diferită pentru a ridica umiditatea nutreţului de la 30-45% cât au cocenii la 65-70% cât este umiditatea de însilozare;
• rapiţa (şi alte crucifere) se însilozează prin adaus de 1-2% melasă diluată în 2-3 părţi apă precum şi alte preparate (folosite şi la lucernă).

În funcţie de o serie de factori cum ar fi condiţiile climatice, posibilităţile tehnice, specia ce urmează a fi însilozată, nutreţurile pot fi însilozate prin mai multe metode (vezi Ferma nr. 4/2004, p. 32-33).

 

Tipuri de siloz

Însilozarea furajelor se face în construcţii speciale sau în spaţii anume amenajate care poartă denumirea de silozuri. Deşi există foarte multe sisteme de amenajare, ele se pot grupa în trei categorii principale:

Silozuri de suprafaţă - sunt orizontale şi verticale.

- silozurile verticale sunt acelea la care coloana de siloz este mai înaltă decât diametrul bazei. De aceea sunt mai cunoscute şi sub denumirea de silozuri turn. Au capacitate de 100-500 t;
- silozurile orizontale - sunt cele mai frecvente şi cele mai folosite fiind de mai multe tipuri: silozuri orizontale construite (deci au caracter permanent); silozuri orizontale cu pereţi protectori amenajaţi din materiale ieftine (lemn, panouri, baloţi de paie); silozuri orientate fără pereţi. Aceste silozuri au o capacitate de 500-1000 tone. Ele permit o foarte economică exploatare.

Silozurile semiîngropate alcătuiesc o grupă intermediară între cele construite la suprafaţă şi cele îngropate putând fi în formă de tranşee sau sub formă de celulă.

Silozurile îngropate - sunt răspândite în zonele în care apa freatică nu este la suprafaţă, adică şi în sezonul iarnă-primăvară nu urcă mai sus de 3,5-4 m. Capacitatea lor e variabilă cum şi dimensiunile sunt variabile, fiind de la 70 la 500 tone.

Mai există o metodă de însilozat în saci de plastic care după umplere se închid ermetic. Bioxidul de carbon eliminat asigură anaerobioza. Furajul este foarte bună calitate iar pierderile sunt foarte mici. Necesită un echipament special.


Articol publicat în revista Ferma nr. 5(31)/2004

Vizualizat: 2911 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten
reclama art afetr lead

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Sistemul de ghidare Trimble GFX-750 testat la Soc. agricola AgroSlavia Cum își gestionează drenarea cei de la Campo d'Oro cu ajutorul sistemelor Trimble de la Vantage
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?