Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Ce e nou în... Ograda lui Răzvan?

Publicat: 04 decembrie 2020 - 16:35
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Răzvan (5 ani) din Tulcea nu are o fermă de vaci sau de porci şi nici de păsări. El le are pe toate în ograda lui. Totuşi… cele mai recente achiziţii sunt mândria familiei Timofte.

un reportaj de
PAULA CIUPAG

Creşterea animalelor este dragoste veche în familia tulceană, iar tot ce au acum în curte a fost realizat de la zero cu mare chibzuinţă şi cu multă muncă.
Mădălina Timofte, cea care ţine cârma acestei ferme de familie, are studii economice, dar, din dragoste pentru animale, a finalizat şi Facultatea de Medicină Veterinară. “De obicei, animalele se îmbolnăvesc în zi de sărbătoare şi e bine să ştii cum să le ajuţi la timp”, spune ea. Dar care este povestea fermei?

 

O viţică luată-n zi de Paşti…

ograda lui razvan 5_b 

 

Acesta a fost primul pas spre ferma de familie. Străbunicii Mădălinei fuseseră crescători de vaci, însă bunicii au redus drastic efectivele pentru că bunicul ei se ocupa cu pescuitul. “O perioadă a fost uitată tradiţia, pentru că tata a mers la oraş, iar mama era crescută tot la oraş. Au reluat creşterea animalelor pentru că mama a fost cea care a vrut vacă. Aveam un teren unde am construit o anexă şi o mică gospodărie, iar într-un an, de Paşti, am cumpărat o viţică. Acela a fost punctul zero. Eu făceam facultatea şi, deşi aveam apartament în Tulcea, de dragul ogradei noastre nu mergeam la bloc, rămâneam şi învăţam cursurile acolo, la lumânare. Apoi plecam pe jos la oraş cu rucsacul plin cu lapte, pe care îl vindeam la şcoală. Aşa am reînnodat povestea creşterii animalelor. Am construit totul pas cu pas, numai din ce am produs în gospodărie. Acum lucrăm în ogradă doar eu cu soţul - Dănuţ, părinţii mei şi fiul meu Răzvan, în vârstă de 5 ani”, îşi începe povestea Mădălina.

 

10 Bălţate au înnoit ograda

 

ograda lui razvan 1_b

Contrar trendului de vânzare şi lichidare a fermelor din acest an extrem de dificil, familia Timofte a avut curajul să reinvesteacă profitul tot în animale. Aşa se face că au adus zece Bălţate de toată frumuseţea tocmai de la celălalt capăt de ţară. “Este într-adevăr un an foarte greu, dar asta şi pentru că cei mai mulţi crescători de vaci predau laptele către procesator la preţuri foarte mici. În schimb, noi facem propriile preparate: unt, brânză, caşcaval, smântână. În felul acesta le valorificăm la piaţă şi la livrări. Am bătut ţara de la un capăt la altul pentru aceste vaci: Buzău, Covasna, Mureş şi până la Arad, la Staţiune. Unii spuneau că au douăzeci de vaci de vânzare, dar de fapt nu aveau decât două, alţii vindeau doar certificatul, vacile erau sub orice critică - păreau a fi capre, apoi am fost şi păcăliţi şi tot aşa. Am reuşit să luăm totuşi zece văcuţe de la Staţiunea de Cercetare - Dezvoltare pentru Creşterea Bovinelor Arad. Oamenii de acolo sunt foarte buni profesionişti, o echipă de toată isprava, şi le mulţumim”, mi-a explicat Mădălina.

 

Cum “s-a născut” ograda în online?

 

Acum, în Ograda lui Răzvan sunt 30 de vaci (primele 20 sunt Holstein şi Bălţată Românească cu negru, iar cele nou venite în fermă sunt Bălţată Românească cu roşu. Mai au douăzeci de porci, 40 de oi, 300 de găini, o broască ţestoasă şi un câine, dar şi o grădină de legume într-o altă localitate.

ograda lui razvan 4_b

Cum au ajuns în online? „Aveam un teren luat în arendă, iar când am plătit arenda, mama le-a dat oamenilor şi o bucată de brânză. Ei au gustat pe loc şi văzând cât de bună este, ne-au spus că ar trebui să vindem şi în Constanţa şi să ne înscriem pe grupul de Facebook: Ţăranii Dobrogeni. M-am înscris, am primit comenzi şi aşa am început să vând. Ulterior, grupul s-a mărit şi au apărut comercianţii, iar eu am ieşit. Pentru a ţine legătura cu clienţii deja formaţi, am făcut pagina noastră - Ograda lui Răzvan, după ce am eu mai de preţ - copilul meu, un mic fermier. De Sărbătorile de Iarnă vom tăia porc şi viţel şi vom prepara: cârnaţi, kaizer, tobă, lebăr, jumeri, de toate pentru noi şi pentru clienţii noştri. Şi totul din ograda noastră”, mi-a povestit tânăra fermieră.
Le dorim succes pe mai departe!

madalina timofte Foto citat_b
Răzvan mă însoţeşte la livrări şi spune cu mândrie despre produse: „sunt de la ograda mea”. Cred în viitorul meu fermier, iubeşte animalele şi mă ajută foarte mult - MĂDĂLINA TIMOFTE, fermieră din Tulcea

 

ŞI CĂUTAŢI, DAR ŞI PĂCĂLIŢI

Despre comenzile primite pe Facebook, Mădălina spune că „mulţi oameni nu sunt serioşi. În starea de urgenţă din primăvară am fost foarte căutaţi, dar şi foarte păcăliţi. Mulţi spuneau că sunt în izolare, că vor plăti în cont, am dat produsele, dar banii nu au mai venit niciodată. Cuiva i-am tăiat un porc şi l-am dus până la Constanţa şi nu l-au mai preluat...”. Este descurajant pentru micii producători să primească o astfel de răsplată după toată truda şi încercarea de a se adapta noilor forme de vânzare.

ograda lui razvan 3_b 

 

LEUCOZA LE IA VACILE DIN FERMĂ

În zona tulceană unde-şi are ferma familia Timofte este o mare problemă cu Leucoza enzootică bovină (LEB). “În fiecare primăvară vin să facă analize vacilor şi pe cele pe care le găsesc cu leucoză le încarcă direct pentru abator. Plângem şi ne găsim neputincioşi, pentru că noi vacile nu le ţinem decât în adăposturi proprii şi pe păşunea noastră şi nu înţeleg de unde. Din punct de vedere ştiinţific, mă depăşeşte. În plus, am recoltat probe pentru a repeta analizele, am ajuns cu ele până la Bucureşti şi mi s-a spus că nu sunt permise. Nu am înţeles de ce…”, spunea cu vădită mâhnire Mădălina Timofte.

 

ATENŢIE LA ANUNŢURILE FALSE DE PE... FACEBOOK!



Fermiera tulceană atrage atenţia asupra anunţurilor false de pe Facebook! Ea spune că a fost păcălită de un anume crescător de animale din Mizil. „I-am trimis bani în avans pentru vaci, dar de fapt nu avea vaci de vânzare conform cu anunţul lui de pe Facebook. Ne-a cerut 2.000 de euro pe junincă şi 3.000 de euro pe vacă. Am fost escrocaţi, noi şi mulţi alţii, iar poliţia clasează dosarele pentru că el îşi recunoaşte fapta, dă din bani înapoi oamenilor, iar ei îşi retrag plângerile. Am depus plângere, dar ni s-a spus că poliţia nu poate face nimic mai mult, decât dacă noi, fermierii păgubiţi, acţionăm în instanţă. În plus, ca să ne audieze trebuie să mergem mereu la Mizil la poliţie sau să tot transfere dosarul în localităţile noastre şi asta durează foarte mult. Ţin legătura cu încă doi fermieri hotărâţi care au fost şi ei păcăliţi, unul din Timişoara şi altul din Argeş şi nu vom da înapoi”, spune Mădălina.

ograda lui razvan 7_b

ograda lui razvan 1 (2)_b

razvan timofte 1_b

Vizualizat: 2680 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Tehnologia aplicată la tomate de Florin Pop

Tehnologia aplicată la tomate de Florin Pop

Află care este tehnologia folosită pentru cultivarea tomatelor în solar de Florin Pop, în Seleuş, judeţul Arad. Fermierul cultivă cultivă legume pe două hectare (din care 60 de arii solarii) şi de peste 10 ani foloşte programul tehnologic Syngenta pentru protecţia plantelor şi combaterea dăunătorilor.

Reporter: Gheorghe Ghișe

Video: Zsolt Tamássy

Semințe și tehnilogie Syngenta pentru cultura de pepene – Edina Uifalusi, Piscolt, jud. Satu Mare Branislav Giurici, despre cum și-a asigurat plantația de portaltoi de viță-de-vie Cum au combătut cei de la Cramele Recaș bolile și dăunătorii viței-de-vie cu Syngenta
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?