Concurs Ferma
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Ce e mai rentabil: mielul de lapte sau mielul greu?

Publicat: 21 martie 2020 - 11:09
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

De câte ori am ocazia, particip la adunările generale ale crescătorilor de ovine şi caprine susţinute la începutul fiecărui an, pentru a mă informa la zi cu problemele reale şi importante ale oierilor.

 

Perioada de toamnă a lui 2019 şi luna ianuarie din acest an au adus o notă de optimism pentru crescătorii de oi. Mieii de lapte, mai cu seamă, dar şi cei îngrăşaţi, au fost căutaţi şi vânduţi din ce în ce mai bine. Produsele din lapte de oaie au avut şi ele o piaţă stabilă. Acum, foarte mulţi se întreabă care va fi impactul Brexit-ului asupra oieritului autohton.

Ovine_b

Din 31 ianuarie, Regatul Unit al Marii Britanii (UK) a părăsit Uniunea Europeană. Marea Britanie, cu un efectiv de peste 22 milioane şi 80 rase de ovine, din care majoritatea specializate pentru producţia de carne, deţine de ani buni locul I în Europa la efective şi la producţia de carne de la ovine.
Beneficiind de un regim de precipitaţii adecvat, de temperaturi moderate şi de oieri destoinici şi calificaţi, organizaţi în asociaţii pe rase de ovine, britanicii au făcut, fac şi vor face performanţe în creşterea oilor cu un consum redus de forţă de muncă şi cu o eficienţă economică ridicată. Trebuie să recunoaştem meritele şi să le mulţumim specialiştilor din Marea Britanie care au făcut cercetări fundamentale pe ovine şi caprine şi au promovat şi aplicat tehnologii inovative. Introducerea în practică a zootehniei de precizie în ameliorarea ovinelor este rezultatul cercetărilor excepţionale efectuate în universităţile şi instituţiile britanice, în colaborare cu cele din Statele Unite ale Americii. Sub aspectul cercetărilor şi tehnologiilor inovative, prin Brexit, Uniunea Europeană pierde un partener de top.

Efectele Brexit-ului asupra oieritului mioritic

La adunările generale la care am participat, oierii curioşi nedumeriţi şi neliniştiţi se întrebau: Ce impact are Brexit asupra oierilor români? Eu am argumente importante să susţin că sectorul de creştere a ovinelor din România are şanse să se dezvolte mai mult şi să fie mai profitabil. La efectivele de ovine am trecut pe locul II; ne mai rotim pe acest loc cu Grecia, dar cu cele 4,5 milioane hectare de păşuni şi fâneţe şi cu politici stimulative, avem şanse ca, în cinci până la zece ani, să depăşim şi Spania, care deţine locul I în prezent. Mai mult, cererea de ovine pentru carne a crescut semnificativ în ultimele luni atât pe piaţa vestică din UE, cât şi pe piaţa arabă şi chiar asiatică.
Dar cel mai important argument al României pentru dezvoltarea sectorului de ovine/caprine este, încă, forţa de muncă. Calităţile esenţiale ale crescătorilor de oi români sunt credinţa, omenia, spiritul de întrajutorare şi, mai ales, dăruirea şi pasiunea pentru ovine, transmise din generaţie în generaţie. În ultimii ani, tot mai mulţi oieri tineri proveniţi din zonele tradiţionale de oierit, au terminat cursuri de perfecţionare organizate de Direcţiile Agricole Judeţene, studii liceale şi chiar universitare şi au priceperea să gestioneze ferme de oi performante, profilate pe cerinţele pieţei externe.

Ovine_b

Piaţa vest-europeană ne vrea mieii! Îi vindem acum sau mai aşteptăm?

Nu s-au stins bine ecourile Brexit-ului, că deja partenerii din vestul Europei solicită să importe efective importante de miei. Apare tot mai frecvent întrebarea: îi vindem acum sau mai aşteptăm?
Cu ceva ani în urmă, mai cu seamă din lipsă de mulgători, oierii români lăsau mieii să sugă până în lunile iulie–august, când se înţărcau singuri. După înţărcare, unii crescători îi mai finisau 2-3 săptămâni în adăpost, iar alţii, majoritatea, îi livrau direct de pe păşune.
Oferta de mieii din România în luna august, dar mai ales în lunile septembrie - octombrie, era foarte mare, iar cererea pe piaţa externă scădea treptat odată cu reducerea sezonului estival în ţările vestice cu litoral. Pe parcursul a trei ani de zile, prin proiectul european Sheep-Net, am efectuat vizite de informare în mai multe ţări europene. M-a interesat, cu prioritate, pe durata unui an care este cererea de miei destinaţi pentru carne.
În Italia sunt preferaţi şi solicitaţi pe tot parcursul anului miei de lapte cu greutatea de 12-20 kg şi mai rar miei grei, iar în Spania, Franţa, Germania, Portugalia etc. sunt solicitaţi miei grei (35-45 kg), finisaţi, cu conţinut mare de carne şi mai redus de grăsime în carcasă. În aceste ţări, cu turism dezvoltat, cererea de miei finisaţi creşte foarte mult începând cu lunile mai-iunie până în lunile septembrie-octombrie. Este destul de clar că piaţa vest-europeană, care oferă cele mai ridicate preţuri de achiziţie, preferă miei grei în toate perioadele anului, dar mai ales în sezonul estival.

 

Reuşim să producem miei grei încă de la începutul verii?

Eu spun că da. Prin aplicarea unor tehnologii, la îndemâna oierilor, începând cu a doua parte a lunii mai putem avea pentru export miei grei finisaţi. Aceste tehnologii se referă la furajarea suplimentară a mieilor sugari şi apoi la tehnologiile de îngrăşare a mieilor înţărcaţi.
Crescătorii de ovine au interesul ca la mieii destinaţi pentru îngrăşare să obţină un spor mediu zilnic cât mai mare (230-250 g/zi), cu un consum specific de furaje cât mai redus. Aceste obiective se pot realiza prin reducerea mişcării şi prin consumul la discreţie de furaje concentrate, fibroase şi de apă potabilă. Oierii care doresc să producă miei grei mai devreme trebuie să organizeze fătările în perioada 15 ianuarie până la 15-20 februarie şi să realizeze în 150 zile un spor mediu zilnic, în medie, de 220-230 g/zi. Astfel, la sfârşitul lunii mai pot livra primele loturi de miei cu o greutate medie de 35-40 kg.
Pentru a realiza această performanţă, este necesar să aplicăm, încă din perioada de alăptare, furajarea suplimentară a mieilor sugari, dacă este posibil diferenţiat pentru mieii din fătări simple sau duble.

Tehnici de furajare suplimentară a mieilor sugari

Furajele solide pentru mieii sugari sunt de bună calitate şi categoric mai scumpe. În consecinţă, nu este economică folosirea lor şi în hrana oilor mame. Pe aceste considerente, se impune furajarea separată a mieilor sugari. Această separare se poate organiza în două variante (tehnici): în mielare sau în saivan. Alegerea uneia din cele două variante se face în funcţie de suprafaţa disponibilă în saivan şi de opţiunea crescătorului de a mulge suplimentar oile mame o dată pe zi.
• În mielare (şcoli ale mieilor) se organizează la două săptămâni de la începerea fătărilor, necesitând o rezervă de spaţiu de 10-20% din suprafaţa saivanului peste încărcătura optimă (oaia cu miel necesită 1,2-1,4 mp). Dacă se îndeplineşte această condiţie, în saivan se amenajează un compartiment spre un perete cu unul sau mai mulţi pereţi din grătare, cu distanţa dintre gratii de 12-20 cm (cele mai bune sunt cele cu distanţa reglabilă în funcţie de dimensiunile mieilor), care să permită trecerea în mielar numai a mieilor. În acest compartiment se pun jgheaburi sau automate pentru concentrate şi jgheaburi pentru fân şi adăpători cu apă curată. În fiecare dimineaţă şi chiar seara, resturile de furaje se dau oilor mame şi se realimentează jgheaburile cu furaje proaspete, în cantităţi ceva mai mari decât în ziua precedentă.
- În prima etapă (10-21 zile), mieii consumă cantităţi mici de furaj, estimate la 10-20 g concentrate (cu 18% proteină brută) şi 5-10 g fân pe zi.
- Consumul de furaje în etapa a doua (3-8 săptămâni) creşte vertiginos, fiind în medie de 200 g concentrate (16% PB) şi 100-120 g fân pe zi.
- În etapa a treia (8-12 săptămâni), consumul zilnic mediu se situează între 500 şi 800 g concentrate (PB 14%) şi 300-400 g fân.
Prin utilizarea hrănirii suplimentare a mieilor în mielare se realizează cea mai ridicată viteză de creştere cu cele mai reduse pierderi din efectiv, consecinţă a furajării la discreţie cu lapte matern şi furaje solide pe tot parcursul zilei.
• Separarea mieilor în saivan se aplică în cazul în care nu dispunem de spaţiul necesar pentru mielar sau la opţiunea crescătorului care doreşte efectuarea zilnică a unui muls la oile mame în perioada de alăptare a mieilor. Această tehnică se bazează pe formarea unor reflexe condiţionate pozitive a mieilor sugari şi a oilor mame. La o lună după începerea fătărilor, dimineaţa devreme, înainte de furajare, oile mame se lasă să iasă în padoc una câte una (îngustând poarta de ieşire), iar mieii se reţin forţat în saivan. Imediat după ieşirea oilor, în jgheaburile curăţate de resturi se pun fân şi furaje combinate, care vor fi consumate de miei pe durata a 7-8 ore. În acest timp, oile mame vor fi furajate, în padoc sau pe un teren liber, cu concentrate (0,3-0,5 kg), fân sau grosiere 1 kg şi 2-3 kg sfeclă sau siloz. În jurul orei 16 oile se mulg, după care se lasă în saivan împreună cu mieii până a doua zi dimineaţa. Seara se mai furajează cu un tain de fân (1 kg) şi grosiere (1 kg).
Prin aplicarea acestei tehnici, sporul mediu zilnic nu scade semnificativ, mieii îşi dezvoltă normal compartimentele gastrice şi se poate mulge lapte în cantitate de 0,3-0,5 kg/oaie, într-o perioadă când preţurile la produsele lactate sunt cele mai ridicate.
Deci, avem soluţii. Trebuie doar să le aplicăm!


Va urma...

 


Articol publicat în revista Ferma nr. 3/252 (ediţia 15-29 februarie 2020)

Vizualizat: 746 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Noutăţi Väderstad la Agritechnica 2019 Tehnică agricolă pentru profesionişti 2020 - Protecţia plantelor
START Campanie de primăvară. Tu ce alegi?

Iarnă fără zăpadă sau ploi, secetă pedologică... vremea nu e deloc prietenoasă. Cum staţi cu lucrările specifice campaniei de primăvară pregătirea terenului/semănat? Ce hibrizi alegeţi? Vă rog, scrieţi în comentariu ce sămânţă cumpăraţi, de la cine şi judeţul în care lucraţi terenul!