Concurs Ferma
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Ce au caprele în plus faţă de alte rumegătoare?

Publicat: 21 august 2018 - 00:21
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

Dintre speciile de animale erbivore domestice, caprele se diferenţiază net de bovine şi de ovine printr-o serie de particularităţi care trebuie cunoscute atât pentru a înţelege cerinţele caprelor, cât şi pentru a limita eventualele pagube pe care acestea le pot provoca.

Caprele care trăiesc în medii aride reprezintă un punct de referinţă pentru a demonstra capacitatea rumegătoarelor domestice de a se adapta la aceste zone. Această capacitate este multifactorială; masa corporală mai mică şi cerinţele metabolice scăzute ale caprinelor pot fi considerate un atu important pentru a minimiza necesităţile de întreţinere şi de adăpare în zonele în care sursele de apă sunt rare iar sursele de hrană sunt limitate cantitativ şi calitativ. Capacitatea de reducere a metabolismului permite caprelor să supravieţuiască chiar şi după perioade prelungite de disponibilitate severă a alimentelor.

Figura - capra_b

Abilitate la păşunat şi un sistem digestiv eficient
Un comportament abil de păşunat şi un bun sistem digestiv permit caprelor să asigure un consum de furaje suficient şi o utilizare eficientă a acestora. Cunoaşterea comportamentului de hrănire şi a preferinţelor caprelor pentru anumite plante sau părţi ale plantelor de pe păşune, a modului cum acestea sunt digerate ne dă posibilitatea de a asigura un bun management al hrănirii. Deoarece totul este legat de modul cum sunt digerate plantele, este oportună cunoaşterea în detaliu a compartimentării stomacale a proceselor care au loc la acest nivel şi care, în final, duc la digestia furajelor până la nivelul elementelor nutritive necesare organismului animal.
Caprele sunt rumegătoare, stomacul lor fiind compus din patru compartimente, aşa cum se poate observa şi în figură. Cele patru compartimente sunt reţeaua, rumenul, foiosul şi cheagul (sau stomacul adevărat). Cel mai dezvoltat este rumenul, care, în funcţie de tipul de hrănire, are o capacitate de peste 12 litri. Rumenul joacă un rol important în adaptarea caprelor la o anumită dietă, servind ca loc pentru fermentaţie şi rezervor de apă. Apa depozitată în rumen este utilizată în timpul deshidratării.
Pentru a fi digerate, furajele sunt supuse mai întâi digestiei simbionţilor ruminali (bacterii, protozoare şi fungi) în reţea şi rumen, unde stagnează o perioadă mai scurtă sau mai lungă de timp. Părţile mai mari ale plantelor sunt regurgitate sub forma unui bol, remasticate (rumegate) şi înghiţite pentru a doua oară. Procesul se repetă până când furajele ajung la mărimea unor particule care pot fi descompuse sub acţiunea enzimelor secretate în special de bacterii şi protozoare. Procesul continuă în foios, după care urmează digestia acidă în cheag urmată de digestia enzimatică în intestin.
Fiinţele monogastrice, cum ar fi omul, porcul, câinele şi pisicile au un stomac cu un singur compartiment, echivalentul cheagului de la rumegătoare. La acestea, digestia are loc doar sub acţiunea acidului din stomac, după care urmează o digestie enzimatică în intestinul subţire, unde majoritatea nutrienţilor sunt absorbiţi.
Digestia microbiană în reticulo-rumen permite caprelor să consume şi să valorifice furaje cu un conţinut diferit de celuloză, precum suculente (masă verde, sfeclă, siloz etc.), fibroase (fân), grosiere (paie, frunze, vreji). Unele dintre produsele de descompunere rezultate în rumen prin digestia furajelor de către bacterii sunt absorbite de animal direct prin peretele ruminal şi pot furniza o mare parte din necesarul de energie.
Tot la nivel ruminal bacteriile sunt capabile să sintetizeze (producă) vitaminele din complexul B, avantajul fiind că acestea nu trebuie suplimentate prin raţie. De asemenea, bacteriile pot sintetiza proteină din azotul reciclat în rumen, ceea ce ridică valoarea dietelor cu un conţinut proteic scăzut.

Capre_b

Capra nu moare de foame dacă are ce să roadă
Caprele au în rumen bacterii care pot dezactiva unii factori antinutriţionali, cum ar fi taninurile. Acestea permit caprelor să consume o gamă mai largă de specii de plante, în dietă intrând şi cele care conţin taninuri.
De obicei caprele, dacă au la dispoziţie, pot consuma furaje care le vor asigura necesarul de fibre. În caz contrar, în special prin ingestia unor cantităţi mari de concentrate, pot apărea diferite afecţiuni ca: acidoză ruminală (scade pH-ul ruminal) sau urolitiază cu blocarea rinichilor.
Caprele au capacitatea de a consuma plante şi arbuşti cu un conţinut ridicat în celuloză sau hemiceluloză (lignificate), care sunt evitate, în mod obişnuit, de celelalte specii de rumegătoare domestice, transformând aceste plante într-un produs vandabil. Este greşit însă să credem că astfel de plante sunt căutate în mod special de capre. Din contră, caprele preferă să consume doar părţile mai crude din plante iar dacă nu le găsesc, trec la plantele uscate. Cu alte cuvinte, o capră nu moare de foame dacă are ce să roadă.
Consumul de plante care conţin substanţe toxice pentru organism este destul de frecvent la capre, dar ele nu se otrăvesc, deoarece consumă puţin şi doar părţile crude, în care concentraţia toxinelor este destul de mică.
Datorită apetitului pentru o gamă largă de plante, nu trebuie să ne mire dacă laptele are un gust aparte. În acest caz, trebuie doar să limităm accesul caprelor la aceste plante.
Procesele digestive care au loc la nivelul compartimentelor stomacale ale caprelor sunt foarte complexe şi sunt legate de mulţi factori de influenţă.

ATENŢIE LA SCHIMBAREA COMPONENTELOR DIN RAŢIE
Este foarte important de ştiut că populaţiile de simbionţi îşi modifică structura odată cu schimbarea componentelor din raţie. Introducerea bruscă, fără o perioadă de obişnuire, a unor furaje noi (de exemplu, trecerea de la hrănirea în stabulaţie la păşune) are ca efect schimbarea bruscă a pH-ului ruminal, care omoară simbionţii, în special protozoarele. Ca urmare, nu se mai digeră fibrele şi animalul face diaree. Trecerea de la o raţie la alta trebuie să se facă treptat, pe parcurs de o săptămână, pentru că simbionţii ruminali au nevoie de cel puţin 7-10 zile pentru a se reface şi a digera din nou furajele noi introduse în raţie.


Un articol publicat în revista Ferma nr. 11/216 (ediţia 15-30 iunie 2018)

 

Vizualizat: 2704 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Noutăţi Väderstad la Agritechnica 2019 Tehnică agricolă pentru profesionişti 2020 - Protecţia plantelor
START Campanie de primăvară. Tu ce alegi?

Iarnă fără zăpadă sau ploi, secetă pedologică... vremea nu e deloc prietenoasă. Cum staţi cu lucrările specifice campaniei de primăvară pregătirea terenului/semănat? Ce hibrizi alegeţi? Vă rog, scrieţi în comentariu ce sămânţă cumpăraţi, de la cine şi judeţul în care lucraţi terenul!