Precizia şi eficienţa detectării căldurilor (estrusul) este o componentă importantă și esențială a oricărui bun program de management al reproducţiei în fermele de vaci de lapte.
Însămânţarea artificială este cheia progresului genetic într-o fermă de vaci de lapte. Detectarea căldurilor este necesară pentru succesul programelor de însămânţare artificială şi pune o responsabilitate uriaşă pe umerii personalului însărcinat cu îndeplinirea acestei activităţi.
Eșecul de a detecta căldurile, precum și erorile în detectarea căldurilor sunt principalele două cauze ale performanței reproductive slabe și ale eficienței reproductive scăzute în fermele de vaci de lapte.
Detectarea inadecvată a căldurii afectează profitabilitatea efectivului și implicit a fermei, în mai multe moduri:
1. nedetectarea căldurilor are ca rezultat un interval mai lung între fătări şi, în consecinţă, o producție mai mică de lapte și mai puțini viței în viața productivă a vacii.
2. pierderi de material seminal şi timp (foarte costisitor) şi scăderea ratelor de concepție.
3. nedetectarea căldurilor (estrus nerecunoscut) și ratele scăzute de concepție pot conduce la sacrificarea unor animale valoroase.
Primul pas pentru îmbunătățirea detectării estrului este analiza și evaluarea programului curent/existent de detecție a căldurilor.
Înregistrarea informaţiilor şi calcului indicilor de reproducţie şi ai performanței de detectare a căldurii este deosebit de importantă. De asemenea este utilă compararea indicilor de detectare a căldurii în fermă cu obiectivele țintă și indicii realizaţi în alte ferme/efective care au o detecție excelentă a căldurilor.
Există mai multe moduri de a calcula eficiența detectării căldurilor, respectiv rata de detectare a căldurilor (rata de inseminare sau rata de serviciu) într-un efectiv de vaci de lapte.
Dacă presupunem că toate vacile (active reproductiv şi negestante) au un ciclu regulat (la fiecare 21 de zile), atunci rata de detectare a căldurilor (procentul de estrusuri observate) este procentul de vaci inseminate într-o perioadă de 21 de zile împărțit la numărul de vaci eligibile a intra în călduri în acele 21 de zile. De exemplu, dacă 10 vaci sunt eligibile pentru a intra în călduri, dar numai patru au fost detectate în estrus, rata de detectare a căldurii este de 40%.
Unul dintre criteriile economice de măsurare a performanței reproductive este costul zilelor în care vacile nu sunt însămânţate după fătare (numărul zilelor de la fătare la gestaţia următoare). Practic, cât costă fiecare zi în care o vaca nu este gestantă.
Aceste sume se referă nu doar la costul furajării şi întreţinerii unei vaci/zi, ci şi la costurile legate de ocuparea locului în grajd, îmbătrânirea vacii etc.
În calcularea acestor costuri trebuie să se ţină seama de situația specifică fiecărei ferme (producția medie de lapte a efectivului rulant, prețul laptelui, rata de detectare a căldurii, rata de concepție etc.).
Nu am găsit calcule ale acestor costuri în România, dar în SUA acest cost este estimat la 3-5 dolari/zi, în condiţiile în care numărul mediu al zilelor de la fătare la următoarea gestaţie (open days) este estimat la 133 de zile. Costul pe zi este mai mic în prima lactație și cel mai mare în a treia sau următoarele lactații.
Vacile care nu devin gestante în timp util vor ”petrece” mai mult timp în lactația curentă, ceea ce poate avea ca urmare o producţie mai mică de lapte în timpul lactației următoare, în special începând cu a doua lactație și următoarele. Cu cât creşte numărul de zile dintre fătare şi instalarea gestaţiei următoare, cu atât cresc şansele ca aceste vaci să aibă tendinţa de îngrăşare, fertilitate mai scăzută, avorturi timpurii şi alte probleme de sănătate, continuând astfel acest cerc neproductiv și vicios.
Introducerea unor practici proactive de management al reproducerii trebuie să se facă începând cu detectarea căldurilor. Evaluarea săptămânală a datelor înregistrate pentru fiecare animal permite revizuirea progresului general al programului actual de reproducţie şi a corecțiilor necesare pentru a menține parametrii țintă.
Când se utilizează detectarea vizuală a vacilor în căldurii, animalele trebuie observate în picioare de 3 ori pe zi, timp de 20 până la 30 de minute de fiecare dată. Vacile afișează mai bine semnele de călduri în picioare şi pe suprafețele "moi" (pe păşune, în padoc etc), decât pe beton.
Dacă se utilizează dispozitive comerciale ajutătoare de detectare a căldurii, aşa cum sunt cele cu vopsea, acestea trebuie înlocuite ori de câte ori este necesar.
Sistemele computerizate de monitorizare a activității vacilor (aşa cum sunt pedometrele), împreună cu softurile dedicate pot fi utilizate eficient pentru a înlocui detectarea vizuală a căldurilor, cu condiţia ca interpretarea datelor colectate automat să se facă cel puţin de două ori pe parcursul unei zile.
Una dintre metodele des folosite pentru a determina intrarea mai devreme în călduri a vacilor după fătare, respectiv pentru îmbunătățirea detectării acestora este sincronizarea estrului prin motode hormonale. Sunt disponibile multe produse hormonale pentru sincronizarea căldurilor la vacile de lapte și la viţele.
Utilizarea prostaglandinelor în programele săptămânale de reproducere controlată permite sincronizarea estrului în cadrul sistemelor actuale de management al reproducerii în fermele de vaci de lapte. Dacă animalele se află între zilele 6 și 16 ale ciclului sexual şi au un corp luteum funcțional pe ovar, prin injectarea de prostaglandine acestea vor intra în călduri de la 36 până la 72 de ore după injectarea hormonului.
Managementul nutriţiei vacilor înainte şi imediat după fătare, menţinerea unui echilibrul energetic optim și menţinerea stării de sănătate a animalelor joacă un rol esențial în reluarea activităţii sexuale în timp util.
Vacile care își pierd condiția corporală în primele 21 de zile după fătare au rate de gestaţie mai scăzute în comparație cu vacile care fie și-au menținut sau au câștigat în condiția corporală în acest interval de timp.
HRĂNIREA CORECTĂ A VACILOR ÎNAINTE DE FĂTARE
În cazurile în care vacile de lapte performante nu sunt hrănite corespunzător pe durata gestaţiei, producţia de lapte după fătare poate fi mai mică decât potenţialul productiv real al vacii.
Click AICI şi află cum hrănim vacile aflate în stare avansată de gestaţie?
un articol de
GHEORGHE GHIŞE