Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Cât mănâncă o vacă

Publicat: 06 ianuarie 2011 - 15:00
2 comentarii   | Print | Trimite unui prieten

... sau despre capacitatea de ingestie a acesteia

Click pe poza pentru galerie!

Cantitatea de furaje pe care o mănâncă o vacă într-o zi (24 de ore) depinde în principal de capacitatea rumenului şi de timpul de stagnare al diferitelor nutreţuri în rumen. Această cantitate îi interesează pe nutriţionişti deoarece prin ea trebuie să se asigure energia şi substanţele nutritive necesare şi să şi sature animalul.

Din această cauză în raţiile furajere care se întocmesc, s-a introdus un indicator de normare a acestei cantităţi care se exprimă în substanţă uscată ingerată (kg SU) şi care poate fi preluată din tabelele de normare. Orientativ acest indicator se poate stabili şi dacă socotim:

• 1-1,5 kg SU/100 kg greutate corporală
• 0,4-0,5 kg SU/litru lapte

Deci la o vacă cu greutatea corporală de 600 kg şi o producţie de 20 l lapte trebuie  să se asigure un consum zilnic de cca 16,5 kg SU.

Dar prin această cantitate trebuie să se satisfacă şi principalele cerinţe ale vacii care sunt de 16,4 UNL şi de 1355 g PDI. Dacă vom administra 6 kg fân de lucernă (cu 0,85 kg SU/kg), 24 kg siloz de porumb (cu 0,3 kg SU/kg) şi 5 kg amestec de concentrate (cu 0,85 kg SU/kg) putem să săturăm această vacă şi să-i asigurăm valorile de necesar.

La vacile de lapte capacitatea de ingestie evoluează în general în acelaşi sens ca şi cerinţele energetice ale animalului după cum urmează:

• la fătare cantitatea de SU consumată este minimă şi reprezintă între 60 şi 80% din consumul care se înregistrează în plină lactaţie;

• consumul creşte apoi rapid ajungând până la 95% din maxim în primele 6 săptămâni de lactaţie; în următoarele 3-4 luni de lactaţie valorile de consum sunt în platou;

• în partea a II-a lactaţiei consumul se reduce uşor  cu (cca. 0,5 kg SU pe lună la primipare şi cu 1 kg SU la multipare) pentru ca la înţărcare să se ajungă la un consum care reprezintă 80-85% din valorile maxime;

• spre sfârşitul gestaţiei în perioada repausului mamar , datorită dezvoltării fetusului şi a anexelor fetale în cavitatea abdominală şi deci a reducerii volumului disponibil rumenului, ingesta de hrană diminuă ajungându-se la valorile care se regăsesc la fătare.

După fătare, comparativ cu cerinţele mari ale vacii, capacitatea de ingestie este încă scăzută, fiind influenţată de:
• timpul necesar ca rumenul şi celelalte compartimente digestive să se extindă în spaţiul disponibilizat de nou născut;
• perioada de adaptare a populaţiei microsimbionte ruminale la raţiile furajere cu pondere însemnată de concentrate în structură.


Capacitatea de ingestie la vacile de lapte mai poate fi influenţată de:

Nivelul producţiei de lapte: la greutăţi corporale identice şi în acelaşi stadiu de lactaţie, cantitatea totală de SU ingerată creşte în funcţie de producţie cu 330 g SU/kg lapte cu 4% grăsime, în principal pe baza concentratelor administrate.

Numărul lactaţiilor: vacile primipare consumă în medie cu 2 kg SU mai puţin decât multiparele. Această diferenţă este determinată de o greutate corporală mai redusă o producţie de lapte mai scăzută şi a unui efect intrinsec apreciat la 0,5 kg SU.

Calitatea furajelor: aceasta poate să îmbunătăţească ingesta cu 1-1,5 kg SU/100 kg corp.
Dar (întotdeauna apare un... dar) normarea capacităţii de ingestie numai pe baza SU ingerată este criticabilă deoarece un se corelează cantitatea cu calitatea nutreţurilor consumate de care depinde timpul de stagnare a acestora în rumen.

Astfel la acelaşi conţinut în SU (de cca. 85%) al grosierelor şi al fibroaselor, vaca va putea consuma de exemplu cantităţi mai mari de fân decât paie. De aceia, în viitor şi noi va trebuie să normăm şi să evaluăm consumurile de furaje prin aşa numitele „unităţi de încărcare digestivă - UID” despre care vom scrie în numărul următor al revistei.


Articol publicat în revista Ferma nr. 5(37)/2005

 

 

Vizualizat: 22734 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten
reclama art afetr lead

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Rezultate/pagina:
Ordine de listare:   
Rezultate: [2]  
Pagini: [1]  1   
2.
Foarte bun articol
|
05. 11, 2016. Wednesday 12:24
Pentru anonim, ar trebui sa zici multumesc ca macar 80% din informatie o ai si mai documeteaza-te din biblioteci, profesori etc
1.
bai
|
12. 02, 2014. Tuesday 00:13
Mai mulți care sunt interesați nu știu ce înseamnă su și valorile furajelor...așa ca pentru aceia fiți mai explicit.
Rezultate: [2]  
Pagini: [1]  1   

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Sistemul de ghidare Trimble GFX-750 testat la Soc. agricola AgroSlavia Cum își gestionează drenarea cei de la Campo d'Oro cu ajutorul sistemelor Trimble de la Vantage
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?