Concurs Ferma
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Carnea de cultură

Publicat: 27 iulie 2019 - 00:09
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Poate aţi citit şi dumneavoastră, dragi fermieri care creşteţi rase de animale pentru carne, că, undeva, în laboratoarele unor companii private, este pregătită o mare revoluţie în zootehnie şi anume producerea cărnii artificiale. Adică, pornind de la câteva celule, cercetătorii vor putea obţine zeci de mii de tone de carne, la alegere, de pasăre, de vită sau de porc, depinde ce-i pofteşte inima clientului. Chiar o născocire epocală, care ar putea pune în pericol existenţa fermelor unde sunt crescute rase de animale pentru carne, deşi ziua aceea e încă departe.

 

O simplă căutare pe internet formulată ”carne de cultură” scoate în faţa cititorului o sumedenie de articole dedicate subiectului. Unele datează de câţiva ani, dovadă că subiectul nu mai e chiar o mare noutate. Aflăm astfel că faimosul lider al britanicilor din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Winston Churchill, a scris în 1931 un eseu în care a anticipat că în 50 de ani ”vom scăpa de absurditatea de a creşte un pui ca să-i mâncăm numai pieptul şi aripile, reuşind să le obţinem pe acestea separat, într-un mediu adecvat”.

Viitorul e deja pe masă
Profeţia lui Churchill s-a împlinit. Companii private axate pe cercetări avansate au reuşit să obţină în laborator carnea artificială, iar succesul nu mai ţine strict de sfera experimentală. Un parlamentar român, Pambuccian, a publicat recent în revista cursdeguvernare un articol foarte consistent despre carnea de cultură. Dacă fenomenul, să-i spun aşa, a ajuns să fie cunoscut şi de parlamentarii noştri, e de bine, înseamnă că-i preocupă viitorul, deşi Pambuccian face de departe notă separată faţă de majoritatea covârşitoare a colegilor săi, domnia sa fiind chiar cu ochii pe viitor, mai ales în domeniul ştiinţei. Iată ce scrie parlamentarul român: ”Carnea de cultură celulară este deja livrată în câteva restaurante, acolo unde faptul că este încă mai scumpă decât cea convenţională nu este un element relevant. Probabil că în următorii ani, nu mulţi, o vom vedea şi în supermarket. (...) Mai mult, la petiţiile înaintate de asociaţiile de fermieri din Statele Unite prin care se cerea ca pe pachetele de carne de cultură celulară să nu apară cuvântul «carne», răspunsul autorităţii americane a fost negativ”.

Hrana miliardelor de guri
Ce idei ar putea sta la baza acestor descoperiri? În primul rând, o idee economică: dacă poţi obţine în laborator, din câteva celule stem, cantităţi impresionante de carne de cultură, la ce bun să mai funcţioneze atâtea ferme, a căror activitate să ducă la acelaşi rezultat? Ar fi vorba de o contracţie a resurselor, mai ales că preţul unui hamburger din carne obţinută în laborator a scăzut vertiginos de la 250.000 de euro la 4 euro! Apoi intervin acele grupuri de activişti care militează pentru drepturile animalelor. Unii consideră o crimă sacrificarea pe scară industrială a milioane de vietăţi, deşi nu e clar dacă acei militanţi se opun cu aceeşi vehemenţă şi operaţiunilor de deratizare sau dezinsecţie, ştiut fiind faptul că şoarecii şi şobolanii, dar şi ţânţarii sunt vectori de răspândire a unor boli grave în rândul populaţiei umane.


SĂ NU NE MAI TEMEM DE VIITOR!
Cel mai temeinic argument al producerii cărnii artificiale este, din punctul meu de vedere, cel care ţine de securitatea alimentară. Omenirea se înmulţeşte vertiginos şi trebuie asigurate surse de hrană. Dacă fermele nu mai pot face faţă, iată, intră în joc laboratoarele! Asta nu conduce obligatoriu la dispariţia fermelor, unde sunt crescute rase de carne. Clienţii fac legea, iar dacă hamburgerul din carne de cultură a costat la început 250.000 de euro, gândiţi-vă că poate la acest preţ va ajunge un hamburger preparat din carnea unei vite crescute în Texas sau la noi, în Mehedinţi. Haideţi să nu ne mai temem de viitor!


Articol publicat în revista Ferma nr. 12/239 (ediţia 1-31 iulie 2019)

 

 

Vizualizat: 50 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Noutăţi Väderstad la Agritechnica 2019 Tehnică agricolă pentru profesionişti 2020 - Protecţia plantelor
START Campanie de primăvară. Tu ce alegi?

Iarnă fără zăpadă sau ploi, secetă pedologică... vremea nu e deloc prietenoasă. Cum staţi cu lucrările specifice campaniei de primăvară pregătirea terenului/semănat? Ce hibrizi alegeţi? Vă rog, scrieţi în comentariu ce sămânţă cumpăraţi, de la cine şi judeţul în care lucraţi terenul!