Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Capra, de la “vaca săracului”, la “brânza bogatului”

Publicat: 26 ianuarie 2010 - 16:00
2 comentarii   | Print | Trimite unui prieten

Dinamica dezvoltării sectorului caprin în România

În România, creşterea caprinelor este o activitate tradiţională, deoarece ţara noastră dispune de suprafeţe însemnate de pajişti naturale situate între mare şi munte, care se pot valorifica eficient numai prin creşterea acestei specii.

Click pe poza pentru galerie!

La noi, creşterea caprinelor aparţine în totalitate sectorului privat şi se face separat sau în comun cu oile. Sectorul caprin suferă de lipsa unui program organizat de creştere şi de ameliorare.

Pe lângă valorificarea resurselor furajere din zonele colinare greu accesibile, rusticitatea şi adaptabilitatea raselor existente, produsele tradiţionale preponderent ecologice şi faptul că participă la menţinerea ecosistemelor, creşterea caprinelor are şi minusuri: lipsa raselor specializate pentru producţia de carne sau de lapte, experienţă şi tehnologii necorespunzătoare în sectorul creşterii intensive, gradul ridicat de dispersie a efectivelor, organizare deficitară a marketingului.

În plus, „fermierii sunt nemulţumiţi de preţul mic la care se valorifică toate producţiile, de regulă de 5-6 ori mai mic decât în ţările din Europa”, potrivit Stelei Zamfirescu.

Evoluţia efectivelor. După anii 90, populaţia de caprine a scăzut considerabil, astfel încât după anul 2001 a ajuns la 538 mii capete, după care numărul acestora a crescut, în contextul scăderii cu 27 la sută a efectivului total al UE. Ulterior, s-a înregistrat o evoluţie ascendentă, astfel că, la sfârşitul anului trecut, numărul total a fost de 1.400.000 capete, din care 1.100.850 capre de reproducţie.

În prezent, aproximativ 90% din populaţia caprinelor este reprezentată de rasa Carpatină, 8% - rasa Alba de Banat, iar 2% sunt metişii rezultaţi în urma încrucişării cu rase ameliorate.

Datorită condiţiilor geografice şi de floră din România, 64% din populaţia caprinelor se întâlnesc în bazinul Dunării, 29% în regiunea Transilvaniei, iar 16% sunt localizate în N-E României. Judeţele cu cele mai multe capete sunt Olt, Dolj şi Constanţa.

Sistemele de creştere caprină în România

Acestea se încadrează în cerinţele tehnologiilor de creştere tradiţională şi într-o foarte mică măsură în sistemele de creştere semiintensivă, sistemul tradiţional fiind justificat prin suprafaţa mare de pajişti şi de fâneţe, care reprezintă 30 la sută din suprafaţa arabilă a României.

În prezent, există un număr mare de exploataţii care deţin între 3 şi 10 caprine, aproximativ 75% din numărul total al fermelor, restul exploataţiilor se situează peste acest număr.

Caprirom, împreună cu Organizaţia FAO-CIHEAM, a analizat situaţia sistemelor de producţie din România şi a efectuat o evaluare ştiinţifică privind capacitatea de producţie şi de ameliorare a sistemelor de creştere a caprinelor, aplicând metoda de anchetă FAO-CIHEAM.

Datele au fost colectate în anii 2005 şi 2006, pe un eşantion de 21 de crescătorii de caprine înscrise în Caprirom. Concluziile evaluării sunt următoarele:

- majoritatea crescătoriilor sunt bazate pe vânzarea laptelui şi foarte puţine pe procesarea brânzeturilor;

- suprafaţa furajeră utilizată cel mai des este păşunea, iar cea mai importantă forţă de muncă în cadrul acestor crescătorii de caprine este reprezentată de membrii de familie;

- analiza indicatorilor tehnico-economici a relevat o instabilitate a preţului laptelui în funcţie de regiunea geografică, acesta fiind mai scăzut în zonele cu densitate mai mare de capre (S-E României).

 

Destinaţia producţiilor caprine în România

Potrivit lui Cristinel Şonea, prezent la Conferinţa anuală a „Caprirom”, desfăşurată în luna iunie 2009, în calitate de director general al Direcţiei Zootehnie din cadrul MAPDR, în anul 2008, valoarea exporturilor de carne şi produse lactate de ovine/caprine a fost de 200 milioane euro, reprezentând aproximativ 30 la sută din exportul realizat de întreagul sector agricol.

Accesul pe piaţă, inclusiv pe cea comunitară, depinde în principal de competitivitatea produselor şi de cerinţele consumatorilor.

Producţia principală a crescătoriilor caprine din România este de lapte, care se procesează direct în fermă sau se livrează procesatorilor industriali. În ceea ce priveşte producţia de carne, aceasta este valorificată în proporţie foarte mare în propiile ferme sau pe pieţele regionale, cu ocazia Paştelui. Foarte puţini iezi se vând la export. Ţapii şi vătuii de reproducţie se vând, de regulă, altor crescători.

Informaţiile ne-au fost furnizate de ANCC Caprirom.

ANALIZA INDICATORILOR TEHNICO-ECONOMICI

Alimentaţia animalelor se asigură prin păşunat din mai până în octombrie-noiembrie, perioada de stabulaţie este de maxim cinci luni, iar furajul principal este fânul, care reprezintă 58-65 la sută din cheltuieli, urmat de concentrate, cu 37%, şi de minerale, cu 5% din ponderea cheltuielilor.

Conform rezultatelor studiului FAO-CIHEAM, cheltuielile operaţioanle sunt în raport direct cu veniturile din vânzarea de produse.

• Anul 2006 - valorificare bună a laptelui şi a cărnii.

Vânzare lapte: 60% din venitul total (66,70 euro/capră);
Vânzare tineret - 20,55% (18,19 euro/capră);
Vânzare de animale reforme - 12% (11,02 euro/capră);
Vânzările de reproducători - scăzute: 2% (3,77 euro/capră).

• Anul 2007- valorificare bună a laptelui

Preţul laptelui variază în funcţie de crescătorie şi de zona în care este plasată, situându-se, în medie, între 0,25 şi 0,28 euro.
Autoconsumul este scăzut şi reprezintă în medie 7,28-8,32 euro/capră.

• Concluzie: S-au constatat diferenţe la indicatorii tehnico-economici şi tehnici din cauza instabilităţii preţurilor şi a lipsei pieţelor organizate de valorificare a producţiilor. Preţurile de valorificare a laptelui şi de achiziţie a furajelor diferă de la o zonă la alta, în cele cu densitate mare de capete acestea sunt mici.

A consemnat Olivia FIRI

Vizualizat: 1217 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten
reclama art afetr lead

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Rezultate/pagina:
Ordine de listare:   
Rezultate: [2]  
Pagini: [1]  1   
2.
flo
|
02. 11, 2010. Thursday 21:26
unde pot gasi capre de angora si la ce pret .
1.
...dar se va face ceva?
|
01. 18, 2010. Monday 23:32
este adevarat ce s-a afirmat aici; dar ce se face? nik!!! iezii sunt vanduti dupa Pashti pe mai nimik, iar laptela si branza...din pacate baietii astia ce ne conduc nu dau doi bani pe noi si pe caprele noastre (poate le baga Vladescu si pe fetele mele cornute la forfetar... )
Rezultate: [2]  
Pagini: [1]  1   

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Sistemul de ghidare Trimble GFX-750 testat la Soc. agricola AgroSlavia Cum își gestionează drenarea cei de la Campo d'Oro cu ajutorul sistemelor Trimble de la Vantage
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?