Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Când asociaţiile au un cuvânt de spus...

Publicat: 12 martie 2010 - 13:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Interviu realizat la Arad, în luna ianuarie a.c., cu domnul Anton Wagner, preşedinte al Asociaţiei Centrale a Crescătorilor de Taurine din Austria (ZAR)

Click pe poza pentru galerie!

 

N.D.: Vizita dumneavoastră vine într-un moment important şi delicat în acelaşi timp pentru agricultura românească. Integrarea la structurile UE se apropie. Care credeţi că sunt şansele noastre?

A.W.: Mă aflu pentru prima dată în România şi am venit aici cu o misiune concretă. Întrucât între România şi Austria există, de mai multe decenii, proiecte de colaborare în domeniul agriculturii şi în special în sectorul zootehnic, sarcina mea este de a evalua derularea acestor proiecte şi modalitatea în care ele vor putea fi sprijinite în continuare, cu concursul Ministerului Agriculturii din Austria şi prin intermediul Asociaţiei centrale a crescătorilor de taurine. Am fost pozitiv surprins de România în general şi de sectorul de creştere a taurinelor, în special.

Şi asta într-o singură zi. M-a impresionat mai ales dorinţa crescătorilor de a face ceva. Iar Austria îi poate ajuta pentru a se adapta mai uşor la cerinţele comunităţii europene. La întoarcerea mea în ţară, voi prezenta un raport ministrului austriac al agriculturii, după care mai mult ca sigur domnia sa îl va contacta pe omologul român, pentru a stabili concret coordonatele colaborării.

În ceea ce mă priveşte, putem acorda, prin intermediul asociaţiei pe care o conduc, un sprijin real fermierilor români, pentru ca aceştia să îşi poată apăra şi reprezenta interesele în Uniunea Europeană.

 

 N.D.: Care este structura şi rolul asociaţiei?

A.W.: ZAR-ul este organizaţia centrală a asociaţiilor crescătorilor de taurine din Austria, care sunt în număr de 18, specializate pe rase de taurine - Bălţată, Brună, Pinzgau, Holstein, Sură, rase de carne - şi care, la rândul lor, au ca membre asociaţiile de crescători din diferite regiuni.

ZAR-ul colaborează pe filieră ştiinţifică, economică şi administrativă cu structuri ale statului - Universităţile cu profil agricol, Camera economică, Ministerul Agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului şi Ministerul sănătăţii şi familiei.

Rolul principal al asociaţiei centrale este reprezentarea intereselor crescătorilor membri atât pe plan naţional, în faţa ministerului şi al camerei agricole cât şi internaţional, facilitându-le participarea la 27 de târguri şi expoziţii de profil unde, în fond, reprezintă Austria.

De asemenea, ZAR-ul deţine toate informaţiile legate de creşterea animalelor, oferă consultanţă de specialitate direct în fermă, procesează datele legate de evidenţa efectivelor, de controlul oficial al producţiei de lapte, evaluează şi implementează programele de ameliorare pe rase.

În plus, de la nivelul asociaţiei centrale, se coordonează întreaga activitate de însămânţări artificiale.

Toate acestea se reîntorc în ferme sub forma unui flux de informaţii, care sunt esenţiale pentru managementul exploataţiilor respective.

Pentru a-i ajuta pe membri să obţină venituri mai mari din creşterea animalelor, noi organizăm şi sprijin în desfacere, prin sistemul halelor de licitaţie pentru taurine, iniţiate şi coordonate de asociaţii.

N.D.: Cum se acordă subvenţiile pentru creşterea taurinelor? Este apartenenţa la o asociaţie de profil o condiţie obligatorie pentru acordarea sprijinului din partea statului?

A.W.: Subvenţiile care se acordă pentru activitatea de creştere a taurinelor vin de la Ministerul Agriculturii direct la ZAR, noi le distribuim apoi spre asociaţiile specializate pe rase, de unde pleacă apoi spre asociaţiile afiliate acestora.

Asociaţia centrală a crescătorilor de taurine din Austria este finanţată în proporţie de 50% de la bugetul de stat, restul reprezentând cotizaţia de membru, care ajung de la asociaţiile locale şi regionale la asociaţiile specializate şi după aceea la noi. De aici, o parte din bani folosesc aceeaşi rută pentru a ajunge la specialiştii asociaţiei care oferă consultanţă direct în fermă.

Există subvenţii care sunt condiţionate de apartenenţa ca membru într-o asociaţie, cum ar fi subvenţiile la export, subvenţiile acordate pentru juninci de reproducţie şi prima pentru fermă, care este cofinanţată de comunitatea europeană. Plăţile compensatorii nu sunt condiţionate de calitatea de membru al unei asociaţii.

Dar ne străduim să oferim servicii cât mai atractive şi diversificate, aşa că peste 50% din crescătorii de taurine din Austria sunt membri ai structurilor coordonate de ZAR.

N.D.: În ce măsură şi la ce nivel se poate implica ZAR-ul în luarea deciziilor care privesc sectorul de creştere a taurinelor? 

A.W.: Calitatea de membru al unei asociaţii se obţine în mod voluntar. Dar avantajele sunt evidente. Gândiţi-vă doar la faptul că un rol foarte important îl are asociaţia în discuţiile cu legislativul. Când se elaborează o lege, aceasta se discută între membri, când există proiecte de lege reprezentanţii fermierilor sunt invitaţi sa le dezbată şi să vină cu propuneri care le protejează interesele.

Avem un cuvânt greu de spus mai ales când se discută aspecte legislative legate de norme sanitar-veterinare, atunci când se elaborează condiţiile cadru pentru acordarea subvenţiilor sau programe de ameliorare pe rasă. Fiecare rasă de taurine exploatată în Austria beneficiază de un astfel de program de ameliorare, finanţat de stat şi coordonat de asociaţie.

În Austria există în prezent tendinţa de retragere a statului inclusiv din structurile agricole. De aceea, crescătorii de taurine trebuie să devină mai conştienţi de rolul lor pe piaţă, să ofere calitate, siguranţă şi continuitate, pentru că, în fond, ei stau la baza întregului sistem asociativ. Ei sunt veriga puternică.

În nici o ţară din lume viaţa nu este uşoară pentru crescătorul de taurine. Fiecare are anumite obstacole de trectut. La fel se întâmplă şi cu crescătorul român. Eu sunt convins că aveţi o şansă reală pe piaţa europeană, chiar dacă a mai rămas foarte puţin timp până la integrare.

Nu este nevoie neapărat de soluţii radicale, însă este necesar ca dumneavoastră, crescătorii români de taurine, să vă uniţi în asociaţii pentru a vă putea apăra interesele.

Austria, prin Asociaţia Centrală a Crescătorilor de Taurine, vă asigură de întreg sprijinul ei!

 

Articol publicat în revista Ferma nr. 1(39)/2006 

 

Vizualizat: 494 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Tomit Agri Macchine, colaborare cu Great Plains Trelleborg ţine pasul cu noile provocări din agricultură
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?