Concurs Ferma
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Calea laptelui, într-o fermă de elită din Ungaria

Publicat: 19 septembrie 2016 - 18:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

Se spune că cine crede că le știe pe toate, riscă să piardă contactul cu realitatea. Și, din păcate, există destule exemple care să demonstreze asta. János Sultész, directorul societății Schöntal-Schul Impex SRL, reprezentanta companiei americane de genetică bovină World Wide Sire (WWS) în România, a înțeles că schimbul de experiență și informarea sunt esențiale pentru progres. De aceea, periodic, organizează vizite în ferme de elită din străinătate. 

Click pe poza pentru galerie!

Un astfel de tur s-a desfășurat la sfârșitul lunii august, în Ungaria, la ferma de vaci pentru lapte Bóly Zrt., parte a holdingului Bonafarm. Practic, cea mai mare unitate de creștere a vacilor Holstein din țara vecină, cu un efectiv total de 2.743 exemplare, din care peste 2.400 în lactație. Organizată după modelul american, exploatația de la Csípőtelek, coordonată de Dénes Hoffman, este singura din Ungaria în care vacile sunt ținute în stabulație liberă pe nisip, iar producția medie zilnică de lapte pe cap de animal depășește 36 de litri. În cele două zile de training intensiv, s-au analizat metodele care pot duce la o asemenea productivitate. Gazdele noastre au susținut prezentări despre managementul reproducției, furajare și despre diverse acțiuni sanitar-veterinare (program de vaccinare, drench-ing pentru vaci proaspăt fătate). Fără timpi morți, organizatorii ne-au dedicat o după-amiază întreagă aprofundării noțiunilor teoretice, după care, a doua zi, dis-de-dimineață, grupul de fermieri și medici veterinari, din care am făcut și eu parte (singurul jurnalist invitat să participe la acest tur), a avut ocazia asimilării practice a experiențelor evidențiate anterior.

 

Modelul american

„Am constatat că și în România a început să se acorde o atenție mai mare asupra producției de lapte. Noi obișnuim să invităm fermierii cu care colaborăm să participe la aceste programe de vizite la ferme de top din Ungaria, și nu numai, dar acum am vrut să le oferim și un pic de training. Prin urmare, am ales una dintre cele mai importante unități specializate în creșterea vacilor pentru lapte din Ungaria, de dimensiuni industriale, astfel încât partenerii noștri să poată beneficia de o experiență care să-i ajute apoi să fie mai eficienți și, în cele din urmă, mai profitabili”, ne-a declarat János Sultész, cel care a avut această inițiativă. Iar feedback-ul a fost pe măsura așteptărilor. De pildă, Răzvan Toma, medic veterinar la Agroserv Măriuța, a fost impresionat de managementul fermei. „Totul este foarte bine pus la punct aici. Mi-a atras atenția uniformitatea junincilor. Sper ca în trei-patru ani să atingem și noi acest nivel. Pe de altă parte, am văzut că ei folosesc ca așternut nisipul și asta se pare că le este benefic, au mai puține vaci care șchioapătă. Merg pe sistemul american, dar 90 la sută din ce fac ei facem și noi. Sunt puține lucruri care diferă. 

O chestie pe care sigur o voi implementa pe viitor este legată de înțărcare. Ca să nu fie stresul prea mare, ei fac podotehnia, curățarea ongoanelor, înainte cu două-trei săptămâni, pe când noi o facem în ziua înțărcării. E un stres prea mare pentru vacă. Partea de nutriție nu o comentez pentru că nu prea mă implic, dar managementul începând de la fătare și până la vaca de lapte se bazează pe aceleași protocoale. În schimb, am sesizat un procent mai mare de endometrite față de ce avem noi în fermă. Asta și, poate, pentru că fac verificarea postpartum la 14 zile, față de noi, care intervenim prima dată la 21 de zile după fătare”, consideră acesta, care are în îngrijire un efectiv de 2.000 de vaci, din care peste 750 la muls, având o medie a producției de 32 litri.

 

Stimularea apetitului

La rândul său, Simion Bodnariuc, medic veterinar la ferma societății Fenov Robănești, s-a declarat încântat de acest schimb de experiență. „Sunt niște profesioniști care își fac treaba foarte bine. Fiecare punct critic al producției este verificat la timp și asta este important. Nu înțeleg însă cum reușesc să administreze zilnic 26 kilograme de furaje pe cap de animal. Asta este o performanță pe care și eu aș vrea să o obțin în fermă. Pe lângă aditivii pe care îi folosesc pentru a stimula apetitul, cred că ei reușesc să combată mult mai eficient stresul termic, cu aceste dușuri și ventilatoare. Avem și noi astfel de dotări, însă se pare că aici construcția grajdului joacă un rol extrem de important. Este astfel proiectat ca să circule foarte bine aerul. 

De asemenea, am învățat aici cum se recoltează furajul ca să obții un furaj grosier de calitate. Când să-l recoltezi și cum să-l încarci în remorcă. Ordinea ingredientelor este foarte importantă. Totuși, fiecare sistem are și puncte pozitive, dar și negative. Spre exemplu, pe partea de sănătate animală un minus ar fi faptul că se cheltuie foarte mult pe medicamente. Vaccinează toate vacile, pentru că vor să elimine orice risc. Eu aș reduce la jumătate aceste costuri”, susține reprezentantul fermei din județul Dolj, care se ocupă de îngrijirea a 700 de vaci. 

În schimb, Daniel Țonea, administratorul SC Vacrom SRL, și-a făcut o listă cu lucrurile pe care urmează să le implementeze pe partea de management. „Mai fusesem aici în fermă în urmă cu trei ani, iar progresul înregistrat în acest timp este unul extraordinar. Dacă îmi aduc bine aminte, atunci producția medie zilnică de lapte pe cap de animal era de 27-28 litri, iar acum depășește 36 litri, o creștere de aproape 25 la sută”, constata el.

 

Ordinea factorilor care concură la obținerea performanței

János Sultész a subliniat și importanța geneticii în acest sector de activitate. „Nu putem izola niciodată genetica de ceilalți factori care contribuie la producția finită. Desigur, cel mai important este furajarea, după care ar fi confortul animalului, adică adăpostul, igiena, ventilația, adăparea etc. Urmează apoi tot ce ține de managementul fermei, respectiv cum este organizată sala de muls, cum sunt controlați parametrii, intervențiile sanitar-veterinare, protocolul de vaccinări și managementul reproducției. Al patrulea factor în ordinea importanței este genetica, care face cam 15 la sută din rezultatul final, dar în anumite cazuri poate ajunge chiar și la 25%. Investiția în genetică nu depășește în mod normal 2,5-3 procente din bugetul anual al unei ferme și, practic, fără aceasta nu se poate obține performanță. Un lucru este însă evident: dacă furajarea o poți schimba într-o lună, pentru că rumenul vacii se adaptează după numai trei săptămâni, dacă schimbi configurația adăpostului poți obține rezultate într-un an, în cazul geneticii e nevoie de cel puțin trei ani pentru a înregistra progres”, consideră directorul societății Schöntal-Schul Impex.

 

 

 

POTRIVIREA PERECHILOR, UN NOU FILTRU GENETIC MARCA WWS

În cele două zile petrecute la ferma din Csípőtelek, am avut ocazia să aflăm noutăți și pe partea de genetică. Astfel, László Szilágyi, reprezentant al Holstein Genetika - WWS Ungaria, a vorbit despre programul de potrivire a perechilor (World Mating Service) și bonitarea condiției exteriorului (body condition scoring). „Programul are la bază conceptul american de eficientizare a costurilor. În sensul că nu este întotdeauna nevoie de cel mai performant taur de pe piață, poate și cel mai scump, ca să obținem dezvoltarea necesară a unei trăsături anume. Programul elaborat de World Wide Sire ia în considerare pedigree-ul animalului, adică genetica existentă, pe de o parte, respectiv prin bonitarea trăsăturilor de exterior se vede foarte clar unde trebuie intervenit și care este trăsătura care neapărat trebuie corectată. În acest sens putem găsi taurul potrivit pentru fiecare vacă solicitată, obținând în final un efectiv uniformizat, după criteriile fermei”, ne-a explicat János Sultész.


 

 

 

 

Articol publicat in revista Ferma nr.16(177) 15 - 30 septembrie 2016

Vizualizat: 780 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Reclama header after big part 3 pages

Video

Hibridul SY Experto - producţie record

Hibridul SY Experto - producţie record

Chiar dacă anul agricol nu a fost unul uşor, Cosmin Micu a obţinut o producţie medie de 4375kg/ha la floarea soarelui de pe cele 75ha cultivate cu hibridul SY Experto de la Syngenta. Hibridul high-oleic SY Experto se remarcă printr-o toleranță foarte bună la mană, rezistenţă la frânge şi 87% conţinut de acid oleic.

 

Interviu cu Cosmin Micu, fermier

Procereal Agrosan, loc. Mănăştur, jud. Arad.

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga Noutăţi Väderstad la Agritechnica 2019 Tehnică agricolă pentru profesionişti 2020 - Protecţia plantelor
START Campanie de primăvară. Tu ce alegi?

Iarnă fără zăpadă sau ploi, secetă pedologică... vremea nu e deloc prietenoasă. Cum staţi cu lucrările specifice campaniei de primăvară pregătirea terenului/semănat? Ce hibrizi alegeţi? Vă rog, scrieţi în comentariu ce sămânţă cumpăraţi, de la cine şi judeţul în care lucraţi terenul!