Reclama header big full
Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

Bunăstarea vacilor de lapte în fermele mici (I)

Publicat: 28 august 2015 - 16:00
Comenteaza   | Print | Trimite unui prieten

EFSA a primit un mandat de la Comisia Europeană pentru a elabora o opinie cu privire la caracteristicile sistemelor de creștere a vacilor de lapte la scară redusă, să determine particularitățile bunăstării vacilor de lapte în acest tip de creștere, precum și să clasifice factorii de risc pentru bunăstarea animală. În luna iunie a acestui an a fost publicată opinia științifică a EFSA privitoare la evaluarea bunăstării vacilor de lapte în fermele mici. 

Click pe poza pentru galerie!

Raportul EFSA prezintă informații privitoare la sistemele de creștere pe scară redusă a vacilor de lapte în Europa. Concret, materialul cuprinde în prima parte descrierea și clasificarea fermelor mici de vaci de lapte existente în UE, în funcție de mărimea acestora, de tipul de agricultură aplicat și de practicile utilizate. În a doua parte se propune o adaptare practică a protocoalelor existente pentru evaluarea bunăstării și pentru a putea fi aplicate la nivelul fermelor mici. Al treilea capitol investighează impactul bolilor asupra bunăstării vacilor de lapte crescute în ferme mici. Pentru a realiza toate acestea, grupul de lucru desemnat de EFSA a cercetat mai multe surse, inclusiv literatura științifică de specialitate, așa-numita „literatură gri” și organizațiile de specialitate.

Dimensiunea fermelor a fost stabilită prin mandat la 75 de vaci, incluzând atât vacile aflate în lactație, cât și cele în repaus mamar. Inițial, prin mandat trebuiau definite fermele neconvenționale de vaci de lapte, pornind de la cerințele crescânde ale consumatorilor ca alimentele să fie produse local sau regional, sub anumite scheme de certificare care conțin cel mai adesea condiții acceptabile de bunăstare animală. Deoarece, însă, grupul de lucru nu a reușit să definească ce este convențional (pe baza evidențelor științifice) în ceea ce privește creșterea vacilor în fermele mici din Uniunea Europeană, s-a renunțat la acest termen, în schimb s-au definit fermele mici de vaci de lapte pe baza a trei dimensiuni: 1) tipul de întreprindere (tipul de proprietate al fermei și personalul angajat într-o astfel de fermă), 2) folosirea inputurilor în sistemul de producție, incluzând utilizarea raselor locale și a furajelor locale și 3) tipul de producție (schema de certificare).

 

Variabilitatea fermelor de vaci de lapte în Europa

Descrierea și clasificarea fermelor mici/neconvenționale de vaci de lapte arată că: la nivelul anului 2010, circa 1.810.300 de ferme agricole dețineau 24.378.080 de vaci de lapte în 32 de state europene. Cele mai mari populații de vaci de lapte se găseau în Germania (17,08%), Franța (15,26%), Polonia (10,28%), Marea Britanie (7,56%), Italia (7,52%), Olanda (6,07%) și România (4,72%).

Aproximativ 61% din populația de vaci de lapte, adică 14.792.860 de vaci, sunt crescute în ferme cu o dimensiune de până la 75 capete, ceea ce reprezintă cca. 96% din totalul fermelor agricole care dețin vaci (1.743.710 ferme). Dimensiunea medie a unei ferme a fost de 8,5 capete. Dintre aceste ferme de până la 75 capete, 12% din vaci s-au crescut în ferme cu dimensiunea de până la 10 capete, ceea ce a reprezentat 75% din totalul fermelor agricole, iar mărimea medie a acestor ferme a fost de 2,2 capete.

Repartizarea pe țări a vacilor crescute în fermele mici (până la 75 capete) arată că în Franța, Germania și Polonia, peste două milioane de vaci de lapte se cresc în acest sistem, iar în România peste un milion de vaci.

Dimensiunea medie a fermelor de vaci de lapte este destul de variabilă în țările europene, fiind de 37,7 vaci în Franța, 29,6 vaci în Germania și peste 17 vaci în Italia și Elveția. În schimb, în România media este de 1,75 vaci, în Muntenegru 2,1 vaci, în Bulgaria și Lituania 3,3 vaci și 5,4 vaci în Polonia.

Aceste date statistice arată o variabilitate a fermelor de vaci de lapte în Europa, și anume, fermele au dimensiuni mai mici în Europa de Est, iar fermele specializate de vaci de lapte (care reprezintă 71,3% din totalul fermelor) au dimensiune mai mare comparativ cu fermele agricole nespecializate, care au tendința de a se încadra în clasa cu 1 până la 5 capete.

Pentru clasificarea fermelor mici de vaci de lapte din Europa, grupul de lucru al EFSA, pe baza informațiilor primite de la organizațiile fermierilor și a cercetării bibliografice, au utilizat șase criterii, și anume: mărimea fermei, durata accesului la pășune a animalelor, tipul de întreprindere, cantitatea de concentrate utilizate, folosirea raselor locale și tipul de producție.

 

Criterii de clasificare și elemente definitorii pentru exploatațiile mici de bovine

Ca dimensiune a fermei s-a considerat că nu număr de până la 75 de vaci de lapte definesc o fermă de mărime mică în Europa, cu toate că așa cum se vede din statisticile anterioare, o mare parte din fermele de vaci de lapte europene se încadrează în această categorie.

Accesul vacilor de lapte la pășune. În Europa există o mare variabilitate în această privință. Din cauza condițiilor climatice, practica menținerii pe pășune a vacilor de lapte pe tot parcursul anului este foarte rar răspândită. De aceea, s-a propus o nouă clasificare privitoare la accesul la pășune, care se corelează mai bine cu condițiile climatice din Europa și pot influența bunăstarea animală, astfel: pășunatul pe tot parcursul anului atunci când vacile de lapte petrec mai mult de 300 de zile anual pe pășune; pășunat extensiv când vacile stau pe pășune între 120 și 300 zile; pășunat restricționat atunci când vacile stau pe pășune între 15 și 120 zile și pășunat zero (zero grazing) dacă vacile de lapte stau mai puțin de 15 zile pe an pe pășune.

Aceste două criterii, dimensiunea fermei și accesul la pășune, se consideră definitorii pentru fermele mici de vaci de lapte și de aceea sunt obligatorii.

Pentru a defini fermele neconvenționale, alte patru criterii se consideră importante: sursa forței de muncă, nivelul de inputuri sub formă de furaje concentrate, folosirea raselor indigene, locale, și tipul de producție prin afilierea fermei la un program de certificare. Deoarece Europa se caracterizează printr-o mare variabilitate a sistemelor de creștere a vacilor de lapte, se consideră suficient ca o fermă să îndeplinească cel puțin două din cele patru criterii, pentru a fi încadrată în categoria fermelor neconvenționale. De exemplu, pe lângă dimensiunea redusă și accesul la pășune, o fermă de vaci de lapte poate fi considerată neconvențională dacă angajează numai membri ai familiei și are un sistem de producție organic.

Forța de muncă din fermă trebuie să provină în proporție de cel puțin 80% din familie, inclusiv parteneri, cooperativă, vecini.

Nivelul de inputuri. Pentru condițiile actuale de producție, se consideră că o cantitate de concentrate de până la 800 kg/vacă/an reprezintă un nivel scăzut al inputului, cu toate că există zone ale Europei în care acesta variază de la 200 kg (Irlanda) până la 1400 kg (Finlanda).

Rasa. Cel puțin 50% din vacile crescute în fermă trebuie să aparțină raselor indigene, protejate local sau regional, majoritatea acestora fiind rase mixte.

Sistemul de producție. Ferma de vaci de lapte trebuie să se afle sub un tip de producție inclus într-o schemă de certificare: organică/biodinamică, denumire geografică protejată (PGI), denumire de origine protejată (PDO), produs tradițional (TSG).

În plus față de aceste criterii se pot utiliza și criterii suplimentare, cum ar fi: suprafața totală a fermei (maxim 50 ha), densitatea animalelor (0,8-1,6 UVM/ha), proprietatea fermei, forma legală de organizare a fermei, necesarul de forță de muncă (1,2-3,8 unități anuale de muncă/100 ha), cantitatea de lapte produsă anual, mărimea economică (mai puțin de 8 ESU - European Size Unit - Unități europene de mărime), modul de comercializare a laptelui (direct către consumatori, prin cooperative sau prin puncte de colectare).

În numărul viitor vom analiza nivelul și modul de evaluare a bunăstării vacilor de lapte în fermele mici, propuse de EFSA.

 

 


EFSA - AUTORITATEA EUROPEAN| PENTRU SIGURAN}A ALIMENTELOR 

EFSA (European Food Safety Authority) este o agenție europeană independentă, finanțată din fonduri ale Uniunii Europene, însă care funcționează separat de Comisia Europeană, Parlamentul European și Statele Membre UE. EFSA reprezintă fundamentul Uniunii Europene pentru evaluarea riscurilor legate de siguranța alimentelor și furajelor. În principiu, EFSA furnizează, la cererea organismelor europene, opinii științifice elaborate de către grupuri de lucru constituite special pentru a răspunde mandatelor primite. Pe aceste opinii științifice se bazează politicile și legislația UE în domeniul siguranței alimentelor și totodată furnizează asistență Comisiei Europene, Parlamentului European și Statelor Membre UE.

Vizualizat: 1161 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Branislav Giurici, despre cum și-a asigurat plantația de portaltoi de viță-de-vie

Branislav Giurici, despre cum și-a asigurat plantația de portaltoi de viță-de-vie

V-ați asigurat culturile? Daunele au fost nelipsite pe plantațiile de viță de vie portaltoi în județul Timiș! 
Branislav Giurici ne recomandă Agra Asigurări! Contactează-i! https://www.agraasigurari.ro/

Reporter: Liviu Gordea
Imagine: Zsolt Tamássy

Cum au combătut cei de la Cramele Recaș bolile și dăunătorii viței-de-vie cu Syngenta AGRO EDMA, 2.500 ha: La discuit și fertilizat cu Massey Ferguson 8740S DYNA-VT şi 7726S DYNA 6 Trei lucrări dintr-o singură trecere cu discul Discordon DXRV II
Valorificarea producţia de cereale

Cum veţi valorifica producţia de cereale de anul acesta?