Revista-Ferma
Revista-Ferma Revista-Ferma Revista-Ferma
Reclama header after big part 1 pages

„Bujac” şi „Husasău”

Publicat: 05 ianuarie 2011 - 16:00
3 comentarii   | Print | Trimite unui prieten

brânzeturi nobile din lapte de oaie şi de capră

Click pe poza pentru galerie!

„Bujac” şi „Husasău” sunt noile branduri de caşcaval sub care familia Demian din localitatea bihoreană Husasău de Tinca va promova brânzeturile din lapte de oaie şi de capră produse în ferma proprie.

Tradiţionala telemea de oaie o găsim în mai toate pieţele agroalimentare din marile oraşe, de cele mai multe ori sub denumirea de „Telemea de Sibiu”, indiferent că a fost produsă în Banat, în Ardeal sau în alte regiuni cu specific pentru creşterea ovinelor.

Mai mult sau mai puţin sărată, mai veche sau mai proaspătă, telemeaua de oaie n-ar trebui să lipsească de pe mesele românilor, având în vedere că ţara noastră ocupă locul patru în Europa la producţia de lapte de oaie, cu un potenţial de export încă nevalorificat aşa cum se cuvine.

Însă, consumatorul modern preferă o alimentaţie tot mai sănătoasă, în principal cu un conţinut de sare cât mai scăzut, condiţie pe care telemeaua tradiţională n-o îndeplineşte, din cauza maturării şi păstrării ei îndelungate în saramură. Atunci considerăm firească tendinţa oierului român de a produce brânzeturi superioare, cum ar fi caşcavalul din lapte de oaie şi de capră.

Dacă mai punem la socoteală şi deficitul produselor din lapte de oaie şi de capră de pe piaţa europeană şi nord americană, unde cererea pentru brânzeturi nobile e în creştere, am spune că diversificarea produselor lactate provenite de la oaie şi de la capră este imperios necesară pentru crescători.

 

Trei familii, o singură afacere

Dintr-o astfel de convingere, familia Demian din Husasău de Tinca s-a hotărât ca de anul acesta să nu mai producă decât caşcaval de pe urma celor 2100 de oi şi 150 capre pe care le creşte. Vorbim despre o afacere de familie, condusă de soţii Anca şi Mihai Demian, alături de fratele Ancăi cu soţia lui şi de sora cea mică a lui Mihai cu soţul ei. „Piaţa este suprasaturată de telemea, iar maturarea ei atât de îndelungată şi în cantitate foarte mare de sare nu face bine sănătăţii.

Atunci ne-am orientat spre producerea unor sortimente de caşcaval, brânzeturi nobile, care n-au nevoie de atâta sare, iar pe piaţă, mai ales pe cea europeană, cererea este puternică”, spune Anca Demian.
Mihai Demian este şi preşedintele Asociaţiei crescătorilor de oi şi capre "Păstorul", judeţul Bihor, care are în prezent aproximativ şase sute de membrii cu circa o sută de mii de efective, dintre care 40 de mii se cresc numai în comuna Husasău şi în satele dimprejur.

Preocupaţi de problemele membrilor asociaţiei, s-au lovit constant de cea mai grea dintre acestea: desfacerea producţiilor, fie materie primă, fie produs finit. În ultima perioadă, oierii din Husasău au livrat laptele unui procesator din Ungaria, cam 3000 litri de lapte zilnic, la un preţ mulţumitor, de 2-2,4 lei/litru, calculat la 6% grăsime şi 6% proteină.

Însă, această soluţie nu se ştie dacă e pe termen lung, preţul de vânzare al laptelui poate să scadă oricând sub cel de cost, iar în aceste condiţii de instabilitate a pieţei, concluzia e una şi sigură: cine n-are posibilităţi proprii de procesare şi de valorificare a materiei prime din ferma sa, n-are viitor. „Fără procesare nu putem rezista. Dacă nu se fac cât mai multe puncte de procesare, oaia şi capra o să dispară.

Fermierii trebuie să înţeleagă că fără a face o investiţie minimă într-un răcitor de lapte, chiar şi prin asocierea cu alţi doi-trei crescători, cu care să strângă laptele o dată la 24 sau la 48 de ore, nu sunt viabili şi nici un procesator nu le ia laptele cu ţârâita, câte 30 litri seara şi 30 dimineaţa. De aceea trebuie să se organizeze”, argumentează Anca Demian.

De anul acesta, proprietarii fermei s-au hotărât să experimenteze în regim propriu o modalitate de desfacere a producţiei de lapte de la oaie şi capră şi au cumpărat o linie de procesare pentru producţia de brânzeturi superioare, în speţă caşcaval.

 

O economie de 75% la achiziţionarea utilajelor

Având anexe şi clădiri pretabile pentru înfiinţarea unui punct de procesare şi beneficiind de toate avantajele unei ferme situate aproape de şosea, oamenii s-au pus pe treabă, s-au documentat, s-au consultat cu câţiva tehnologi italieni, cu care au făcut proiectul fabricii, şi au pus la punct detaliile tehnologice.

Au început cu achiziţionarea utilajelor şi cu amenajarea unui spaţiu nou de procesare a laptelui în vechea moară a fermei, cu o suprafaţă de 500 mp, din care 200 mp pentru fabrică, restul depozite, unde pe viitor vor prelucra aproximativ 3000 de litri de lapte.

Investiţia totală a fost evaluată la aproape 350 mii de euro, fără intenţia de a accesa vreun program pentru fonduri europene. Cu un efort financiar de aproape 50 mii de euro, au cumpărat instalaţiile şi utilajele necesare unităţii de procesare a laptelui, cele mai scumpe fiind centrala termică şi centralele de abur şi de frig.

Întreprinzătorii de la Husasău spun că au făcut o economie de aproape 75% din valoarea investiţiei în utilaje, în primul rând pentru că le-au luat la mâna a doua, dar nefolosite. „Dacă am estimat că vor costa 200 mii de euro, ele ne-au costat 48 mii euro şi aceasta pentru că le-am luat la mâna a doua, ceea ce nu ne-ar fi permis realizarea unui proiect pe fonduri europene”, spune Anca Demian.

Cea mai mare piedică în realizarea acestui proiect este, însă, creditarea. Când vine vorba de bancă, se pune problema garanţiilor. „N-am reuşit să contractăm un credit, pentru că băncile nu mai ştiu ce garanţii să ne ia. Nu mai vor nici case, nici terenuri. Poate vor suflete... Dar banca e stăpână la ea în curte şi n-am ce să-i reproşez, până la urmă”, mărturiseşte Anca Demian. Totuşi, pentru finalizarea fabricii, vor face un împrumut bancar, pentru a acoperi întreaga valoare a investiţiei.

 

Trei sortimente de caşcaval

Până la deschiderea fabricii, întreprinzătorii de la Husasău au început producţia în vechea brânzărie a fermei. Aici au amenajat camera de procesare a laptelui, cu crinta din inox şi toate recipientele pentru depozitarea şi manipularea materiei. Alăturat au amplasat camera de maturare a caşcavalului, unde temperatura nu depăşeşte 8oC, iar în acelaşi corp de clădire au amenajat depozitul, cu o capacitate totală de 10 tone.

Începând din luna iulie, laptele muls se colectează în tancul de răcire cu o capacitate de 3000 litri şi se prelucrează zilnic. „Mulgem cam 300 litri lapte de capră pe zi şi 250 litri de la oaie. În medie, procesăm între 500 şi 800 litri de lapte şi obţinem aproape 100 kg de caşcaval pe zi”, spune Anca Demian.

Consumul specific de lapte pentru un kilogram de caşcaval maturat este de 6 litri de lapte de oaie, iar la capră merge spre 9,5 litri.

La Husasău de Tinca se produc trei tipuri de caşcaval, două în mod curent şi al treilea lunar, unul de capră şi două de oaie, afumate şi neafumate. Ceea ce le diferenţiază este timpul de maturare şi modul de procesare.

Cu ingrediente autohtone: lapte, puţină sare şi cheag, însă fără conservanţi, coloranţi şi alţi aditivi alimentari, familia Demian produce brânzeturi după reţete italiene. „Colaborăm cu un tehnolog italian, care ne-a ajutat să realizăm proiectul fabricii şi ne-a învăţat să facem brânzeturile respective. În linii mari, secretul unui caşcaval constă în maturare. Trebuie să ai răbdare, cel puţin 60 zile, să se matureze la o anumită temperatură şi umiditate”, explică Anca Demian.

Calitatea laptelui este indiscutabilă, iar analizele materiei prime se fac săptămânal. Laptele trebuie să fie curat, condiţie uşor de îndeplinit, chiar şi la mulsoarea cu mâna, însă, pentru a-şi uşura munca, au cumpărat şi o instalaţie de muls. Mare atenţie se acordă sănătăţii ugerului pe de o parte, iar pe de alta, igienizării recipientelor şi încăperilor de păstrare a caşcavalului.

 

Să ne întoarcem la desfacere...

Orice activitate de producţie trebuie precedată de o analiză a pieţei, ceea ce familia Demian a şi făcut, însă nu s-a limitat la cea autohtonă. Au studiat şi cererea şi oferta de pe piaţa europeană şi au început negocierile pentru export în Comunitatea Europeană.

„În Italia, în Franţa şi în Anglia, cererea de produse de oaie şi de capră depăşeşte cu mult oferta. Ar fi păcat să nu încercăm să valorificăm produsele pe aceste pieţe. Avem discuţii pe tema exportului cu cei mai mari angrosişti de brânzeturi de oaie din România”, explică Anca Demian.

În România, primii clienţi au fost cetăţeni italieni stabiliţi aici, mari amatori de brânzeturi nobile, care cumpără caşcavalul chiar la poarta fermei, în medie cam 20 kg/săptămână. Însă, marea surpriză a fost să descopere că pentru astfel de produse există o piaţă bine conturată şi la noi.

Consumatorul ţintă de pe piaţa autohtonă este ... „mâncătorul de telemea”, care trebuie reorientat spre un consum mai sănătos. „Nu există om căruia să-i placă brânza şi să refuze caşcavalul, iar majoritatea vor telemeaua proaspătă tocmai pentru că nu-i sărată”, este de părere Anca Demian.

Preţul caşcavalului a fost stabilit la 35 lei/kg, calculat şi în funcţie de ceea ce se vinde pe piaţă. „Dacă acelaşi tip de produs importat din Italia se vinde cu 80-120 lei, eu nu-l pot da cu 20 lei, în timp ce telemeau proaspătă costă 13-14 lei/kg”, explică soţii Demian.

Pe viitor, familia Demian s-a gândit să scoată pe piaţă caşcavalul sub denumirile de Bujac (după numele străzii) şi Husasău. Acum, promovarea se face în paralel cu valorificarea produselor în târgurile şi expoziţiile de profil din România. Deocamdată exclud comercializarea în magazine sau în marile lanţuri comerciale din România, fiind în stadiu de testare a pieţei. Administratorii fermei consideră că este prea devreme şi pentru a face un plan precis al vânzărilor.

„Ceea ce facem noi este deocamdată un experiment. Nu putem discuta despre cât şi cum să vindem. În schimb, ne-am făcut targheturi pentru ceea ce producem şi sperăm să avem în permanenţă pe stoc circa 3 tone de caşcaval. Totuşi, tind să cred că până la Crăciun vom vinde tot”, speră Anca Demian.
Succesul pe piaţă al caşcavalului de Husasău a fost confirmat din prima zi de comercializare, la târgul Agro Bihor 2010 din luna septembrie, unde, în doar câteva ore au vândut 50 kg, iar la târgul Agromalim de la Arad, volumul vânzărilor a ajuns la medie de 100 kg/zi.

În aceste condiţii de piaţă, familia Demian se aşteaptă ca profitul să fie unul mulţumitor, atât cât să nu fie nevoiţi să închidă întreaga afacere. „Fără profit n-are sens să te scoli de dimineaţă şi să produci aşa ceva. Noi nu producem de dragul producţiei, ci ca să facem profit”, spune cu hotărâre Anca Demian.

Fără a pretinde că a descoperit o reţetă a succesului, Anca Demian spune că, oricare ar fi aceasta, este foarte grea. E nevoie de răbdare, de noroc, de mulţi bani şi de foarte multă muncă, pentru care nu-şi permite să angajeze alţi oameni, în afară de trei ciobani.

„Când deschidem unitatea de procesare, vedem cum merge, apoi ne gândim la angajări, pentru că vremurile sunt foarte grele şi nu prea îţi permiţi să fii patron şi să stai acasă. Iar ca şi fermier, dacă nu lucrezi, nu ai”, a conchis Anca Demian.

 

STRUCTURA EXPLOATAŢIEI

Suprafaţă: 9 hectare spaţiul fermei şi 350 hectare de păşune.
Efectivul de ovine cuprinde 2100 de oi mame şi trei sute tineret din anul precedent, introduse la montă în această toamnă. Opt sute de capete sunt Ţurcane pure.

Jumătate din efectivul de ovine este orientat spre producţia de carne: rasele Merinos şi Charollaise, precum şi hibrizi din încrucişarea Ţurcanei cu rasele Hampshire şi Texel.

Pentru producţia de lapte, în 2009 au început hibridările la Ţurcană cu berbeci Sardă, de pe urma cărora anul acesta au păstrat 250 de mieluţe F1, care în 2011 vor avea prima montă, iar în 2012, prima mulsoare.

Efectivul de capre este format din 150 femele hibride F1, obţinute din încrucişarea rasei locale Carpatină cu berbeci Alpină franceză.

Producţia medie de lapte este de 0,4-0,6 litri pe zi la Ţurcană şi de 1 litru la oaia Sardă. La caprele hibride, producţia depăşeşte 2 litri lapte/zi.

Baza furajeră şi întreţinerea animalelor
Animalele sunt întreţinute pe cele 350 hectare de păşune naturală, supraînsămânţată cu trifoi alb, pe care se administrează doar gunoi de grajd. Păşunatul se realizează cu gard electric, iar întreaga suprafaţă de păşune o târlesc cu oile.

Vara, pe lângă masa verde de pe păşune, animalelor li se adaugă în raţie şi cereale, în amestec cu mazăre şi floarea soarelui, aproximativ 400 grame/zi, la oile mulgătoare.
În perioada de stabulaţie, animalelor li se administrează furaje grosiere, fân, lucernă şi paie din producţia proprie. Cerealele le cumpără integral, în medie cam 200 tone/an.

Pentru îmbunătăţirea producţiei de lapte, iarna în amestecul de concentrate se administrează şi vitamine, aminoacizi şi săruri minerale.

 

UNITATE DE PROCESARE A LAPTELUI PE FONDURI EUROPENE

În viitorul apropiat, calea majoră de rentabilizare a activităţii de creştere a ovinelor şi caprinelor este integrarea producţiei după relaţia sol-plantă-animal-om.

Un asemenea concept se poate aplica fie în exploataţiile de ovine şi caprine mari (peste 1000 oi şi/sau capre), fie prin asocierea crescătorilor pe o anumită zonă, activitate sprijinită şi prin PNDR, Măsura 123 - Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere.

Vizualizat: 1024 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Rezultate/pagina:
Ordine de listare:   
Rezultate: [3]  
Pagini: [1]  1   
3.
colte.ioan@yahoo.com
|
08. 25, 2013. Sunday 15:40
bravo voua felicitari casut si eu un pocesator
2.
Rusineeeeeee!!!!
|
01. 11, 2013. Friday 22:31
De unde Alpina Franceza?Te lauzi cu munca altuia cu capre de rasa pe care nu ni le-ai mai platit.Dumnezeu nu doarme si o sa-ti dea ce meriti.
1.
Rusine!
|
06. 24, 2012. Sunday 08:27
Buna ziua!Numele meu este Luiza,locuiesc in Cluj Napoca,iar ieri,23.06.2012 am cumparat lapte de capra din Cora de la standul Branzeturilor Demian,asta dupa ce am asteptat 30 min sa vina domnisoara de la stand care teoretic avea pauza de masa doar 15min.Mi-a zis ca laptele e muls in aceeasi dimineata si rezista 3-4zile.Ajunsa acasa l-am pus la fiert si s-a stricat.Am aruncat 10RON la gunoi.Rusine!Probabil era muls de cateva zile si transportat cine stie in ce conditii! Macar nu mai mintiti oamenii!E o chestie de bun simt!
Rezultate: [3]  
Pagini: [1]  1   
Reclama header after big part 3 pages

Video

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Liceul Tehnologic nr. 1 Fundulea, un model de succes

Din 1963, pepiniera profesionala a celui mai important centru de cercetare românesc se afla la Centrul Scolar Agricol Fundulea. Multe s-au schimbat din anii ce au urmat cooperativizarii si „constructiei socialismului” dar un lucru a ramas la fel! Transformat în Liceul Tehnologic nr. 1, acest edificiu de educatie este si astazi unul de referinta pentru agricultura româneasca.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

În vizită la văcuţele melomane de la Doaga VIITOR PENTRU SATE - VRANCEA Lexion 670 Montana, o combina pentru zone colinare
Cultura anului 2019

Care credeţi că va fi cea mai rentabilă cultură agricolă în 2019?